Cum să dobândești rugăciunea neîncetată

Sfinții considerau rugăciunea a fi cea mai importantă lucrare duhovnicească.

De aceea, chiar și de lucrau, sau stăteau sau pe cale erau ori altceva de făceau, aveau permanent rugăciunea pe buze și în minte.

Veți crede că acesta este un deziderat imposibil, sau cel puțin greu de atins pentru mireni.

Nu doar călugării și pustnicii trebuie să se silească spre rugăciunea de toată vremea, ci toți oameni, inclusiv cei din lume, care au familie și serviciu și diverse îndeletniciri.

A te ruga neîncetat nu este ceva ce se câștigă ușor și repede. Ca să ajungi la această lucrare trebuie să lucrezi. Trebuie să te forțezi pe tine, până când Dumnezeu, văzând râvna și silirea ta, îți va da darul rugăciunii.

La fel ca în dobândirea orcărui meșteșug este nevoie de multă practică, așa și în lucrarea rugăciunii. Trebuie să încercăm să ne rugăm tot timpul, sau cât de mult putem.

Prin exercițiu ne vom antrena în această îndeletnicire până ce va deveni o lucrare firească și simplă, pe care o putem face oricând și oriunde.

Sfântul Teofan Zăvorâtul ne oferă câteva sfaturi în această direcție. Prima dată trebuie să ne hotărâm spre rugăciunea neîncetată. Iar aici nu se referă doar la rugăciunile citite, ci mai degrabă la o stare de trezvie și prezență.

„Puneți-vă ca lege să fiți întotdeauna cu Domnul, având mintea în inimă”.

Trebuie să fim atenți la gândurile care vin în timpul rugăciunii și să veghem asupra minții noastre.

„Nu le dați voie gândurilor să rătăcească, ci, imediat ce pleacă, întoarceți-le și obligați-le să stea acasă, în colivia inimii și să discute cu Domnul Cel Preadulce”.

După ce ne-am hotărât spre aceasta, al doilea lucru pe care trebuie să îl facem este să ne străduim să o împlinim și să nu ne abatem deloc de la lucrarea rugăciunii.

„După ce vă puneți această lege, siliți-vă să o păziți cu credință, mustrându-vă pentru încălcările ei, amendați-vă și rugați-L pe Domnul să vă ajute în această lucrare, căci este cea mai importantă”.

Aceste două lucruri sunt necesare și suficiente pentru a izbuti.

„Dacă vă veți trudi cu râvă, degrabă veți izândi. Cine stă mult la soare își încălzește trupul; astfel, cine cugetă tot timpul la Dumnezeu și la cele dumnezeiești își încălzește duhul”.

Trebuie să ne strădim să avem mereu inima caldă, prin rugăciune și cugetarea la cele sfinte. Dacă vom face așa, înlăuntrul nostru se va aprinde un foc.

„În cele din urmă, duhul începe să ardă. Când începe să ardă, nu mai este nevoie de nicio lecție sau învățătură. Duhul Însuși rânduiește totul. Atunci toată inima va fi ocupată numai de Dumnezeu, iar după inimă, și mintea”.

Aceste sfaturi par ușoare, însă aplicarea lor în viața de zi cu zi va fi foarte dificilă, cel puțin la început. Reușita în rugăciune are nevoie de silirea, atenția și tot efortul nostru.

Trebuie însă, să nu uităm nicio clipă că rugăciunea este un dar de la Dumnezeu. Este o roadă a Duhului Sfânt. Ea va începe să rodească în noi atunci când Dumnezeu va binevoi.

Citește și:

Rugăciunea și pomenirea lui Dumnezeu trebuie să fie mai deasă ca răsuflarea noastră
Rugăciunea care cuprinde toate cererile și nevoile noastre
Ocupați-vă mintea cu rugăciunea ca să nu dați loc ispitelor – Pr. Proclu

Sursă articol: Gânduri din Ortodoxie, Sfântul Teofan Zăvorâtul, Dobândirea rugăciunii: https://ganduridinortodoxieweb.wordpress.com/2023/11/28/dobandirea-rugaciunii/