Anxietate, depresie, stres? Reglați-vă flora intestinală!

Microbii care ne populează intestinul sunt mult mai importanți pentru sănătatea noastră decât s-a știut până acum.

Cel mai mare rezervor de microbi se află în tractul gastrointestinal.

Anxietate, depresie, stres - reglati-va flora intestinala

Anxietate, depresie, stres – reglati-va flora intestinala: pch.vector

Legătura dintre microbiom și organele îndepărtate ale corpului este un subiect de cercetare extrem de inedit pentru oamenii de știință.

Microbiota intestinală influențează sănătatea intestinului, ficatului, creierului și sistemului imunitar.

Citește și – Toate afecțiunile sunt ameliorate cu ajutorul probioticelor – dr. Mihaela Bilic

Perturbarea florei intestinale (compoziția și funcția acesteia) a fost asociată cu boli cronice diverse, de la afecțiuni gastrointestinale inflamatorii și metabolice, până la tulburări neurologice, cardiovasculare și respiratorii.

Legătura dintre intestin și creier

Microbiomul este direct conectat la creier, prin nervul vag. Bacteriile intestinale afectează producția de compuși cu efecte asupra dispoziției și stării de calm. Altfel spus, intestinul produce neurotransmițători prin care trimite informații către creier.

Astfel se explică influența microbiomului asupra stării noastre de spirit. Probioticele din intestin sunt implicate în apariția sau ameliorarea depresiei, anxietății și stresului.

Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională. Însă mesajele pe care intestinul le trimite la creier sunt mai puternice. 

Echilibrul florei intestinale este garantul sănătății mentale

Echilibrul microbiotei se referă la o bună integritate a barierei intestinale, o diversitate mare de bacterii și o protecție puternică împotriva inflamațiilor.

Pierderea echilibrului și stabilității florei intestinale se numește „disbioză”. Această stare poate să apară din cauza lipsei de specii diverse de bacterii sau din cauza unui număr prea mare de anumiți microbi.

Un microbiom aflat în disbioză nu va putea controla creșterea și activitatea bacteriilor oportuniste. Înmulțirea lor poate duce la inflamații, poate declanșa răspunsul biologic de stres al corpului.

Inflamația afectează sistemul nervos central și poate da simptome de depresie. La rândul ei, depresia poate provoca inflamație.

Intestinul permeabil este deseori asociat cu inflamația, depresia și anxietatea. Unele bacterii (Lactobactillus rhamnosus, Lactobacillus farciminis) au capacitatea de a reduce hormonii de stres crescuți (cortizol, cortizon).

Citește și – Drojdia inactivă reduce oboseala, anxietatea și atacul de panică

Studiile recente arată că reglarea florei intestinale poate ajuta la scăderea nivelului de anxietate și depresie și la creșterea rezistenței la stres.

Reglarea florei intestinale prin dietă

Refacerea florei intestinale se realizează printr-o dietă axată pe alimente bogate în fibre, prebiotice și probiotice. Poate fi nevoie și de suplimente de probiotice.

Cele mai bune surse de probiotice naturale sunt alimentele fermentate și murăturile.

Dacă vreți să luați probiotice sub formă de capsule, alegeți capsule gastrorezistente. Acestea nu vor fi distruse de aciditatea din stomac.

Citește și – Probioticele – beneficii uimitoare, care depășesc sănătatea intestinală

Este important de subliniat că disbioza intestinală este corelată cu multe alte probleme de sănătate: boala inflamatorie intestinală, intestin iritabil, diabet, obezitate, boli cardiovasculare, cancer, tulburări nervoase și infecții.

Articol tradus din:

1. Nutra News, Reduceți anxietatea prin reglarea florei intestinale: https://www.nutranews.org/sujet.pl?id=1574
2. Leigh Stewart, Stress, anxiety, depression and mood: the gut microbiome is involved, Atlas: https://atlasbiomed.com/blog/stress-anxiety-depression-microbiome/
3. Belizário JE, Faintuch J. Microbiome and Gut Dysbiosis. Exp Suppl. 2018;109:459-476. doi: 10.1007/978-3-319-74932-7_13. PMID: 30535609.
4. Durack J, Lynch SV. The gut microbiome: Relationships with disease and opportunities for therapy. J Exp Med. 2019 Jan 7;216(1):20-40. doi: 10.1084/jem.20180448. Epub 2018 Oct 15. PMID: 30322864; PMCID: PMC6314516.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.