Bananele verzi și făinoasele reci – prebiotice naturale pentru microbiom și imunitate
Banana este unul din cele mai îndrăgite fructe. Este dulce, consistentă și sățioasă.
Unii însă o blamează și spun că îngrașă sau constipă.
Dr. Mihaela Bilic spune că acest fruct nu merită decât laude. O consideră gustarea perfectă:
„Are în jur de 100 de calorii. Ține de foame. Are triptofan – un aminoacid care dă stare de bine la nivelul creierului. Are potasiu, magneziu”.
Nutriționistul ne sfătuiește să optăm pentru bananele verzi, care nu sunt coapte complet. Acestea conțin amidon rezistent care se comportă ca un agent prebiotic.
Cuprins
Ce este amidonul rezistent
Amidonul rezistent este important pentru dieta noastră, spune dr. Bilic. Acesta nu este convertit în zahăr, ci merge direct în colon, unde devine hrană pentru microbiota intestinală.
El nu se găsește doar în bananele verzi, ci și în făinoasele care sunt consumate după ce s-au răcit. Câteva exemple sunt cartofii reci, orezul rece și pastele reci.
Aceste mâncăruri îngrașă mai puțin datorită amidonului rezistent, care după răcire se cristalizează, iar intestinul nu-l mai poate absorbi.
Salata orientală – prebiotic natural
La noi la români, spune dr. Bilic, cea mai tradițională sursă de amidon rezistent este salata orientală.
Da, banala salată cu cartofi și ceapă este un preparat prebiotic valoros. Cartofii reci, bananele verzi și celelalte tipuri de amidon rezistent sunt o sursă de hrană naturală pentru bacteriile benefice din intestin.
O floră intestinală bogată înseamnă o imunitate mai bună.
Pe lângă faptul că măresc rezistența organismului la boli, aceste alimente nu îngrașă foarte mult, spune nutriționistul.
Alte alimente cu efect prebiotic natural sunt:
→ ceapa și prazul
→ usturoiul
→ fulgii de ovăz
→ cicoarea
→ sparanghelul
→ anghinarea
Ce sunt prebioticele?
Denumirea de prebiotice este cât se poate se sugestivă. Ea se referă la acei carbohidrați pe care corpul nu îi poate digera, ci îi folosește pentru a hrăni și dezvolta coloniile de bacterii benefice din intestin.
Pe lângă faptul că îmbogățesc flora intestinală, prebioticele ajută la descompunerea alimentelor consumate și la absorbția nutrienților din ele.
Prebioticele favorizează în mod special asimilarea calciului și magneziului.
Prebioticele cresc indirect imunitatea
Întrucât 80% din imunitate se realizează în intestin, prebioticele contribuie indirect la creșterea imunității.
Citește și – Alimente prebiotice care ajută la creșterea imunității
Previn dezvoltarea bacteriilor patogene și reduc riscul de infecții.
„Dacă vreți să aveți imunitate la cote maxime, introduceți făinoasele răcite, amidonul recristalizat cu efect prebiotic în meniul vostru”.
Totodată, prebioticele ajută la înlăturarea tulburărilor digestive, precum diaree sau simptomele de colon iritabil.
Asociați prebioticele cu probiotice
Prebioticele trebuie consumate la masă alături de alimente probiotice, pentru a potența efectul acestora din urmă.
Vestea bună este că bananele, ceapa și usturoiul au efecte simbiotice. Adică sunt și prebiotice și probiotice.
Alte exemple de probiotice naturale sunt:
→ iaurtul, laptele bătut, chefirul, brânzeturile
→ murăturile
→ fructele de pădure
→ cerealele integrale
→ fasole, mazăre, soia, năut
→ preparatele din soia
→ mierea
→ frunzele de păpădie
→ sfecla roșie
→ ciocolata neagră
Citește și – Murăturile produc anticorpi care combat infecțiile – dr. Maria Pop
Surse articol:
1. Dr. Mihaela Bilic, Amidon rezistent cu efect probiotic: https://www.facebook.com/watch/?v=5551087458305005
2. Leacuri Vechi, probiotice și prebiotice naturale: https://leacurivechi.ro/articole/probiotice-si-prebiotice-naturale–60