Alimente prebiotice care ajută la creșterea imunității

Articol documentat

Prebioticele sunt un grup de nutrienți care hrănesc microorganismele anaerobe din intestinul gros, cunoscute sub numele de probiotice.

Ele sunt degradate de microbiomul intestinal, iar acizii grași de lanț-scurt rezultați ajung în fluxul sanguin, influențând și alte organe.

Alimente prebiotice care ajuta la cresterea imunitatii

Alimente prebiotice care ajuta la cresterea imunitatii: Stockking-freepik.com

Ce sunt prebioticele?

Conceptul de „prebiotice” a fost introdus pentru prima dată în anul 1995.

Prebioticele erau atunci descrise ca „ingrediente nedigerabile din alimente care afectează benefic gazda prin stimularea selectivă a creșterii și/sau activității bacteriilor din colon, îmbunătățind astfel sănătatea gazdei”.

Legătura dintre flora bacteriană intestinală și sănătatea noastră generală a atras interesul cercetătorilor în ultimii ani.

Microbiomul intestinal afectează funcțiile intestinale, ajută la modularea sistemului imunitar și suprimă patogenii dăunători.

Dieta este principala sursă de energie pe care bacteriile intestinale benefice o folosesc pentru a crește și a se dezvolta.

Carbohidrații non-digerabili sunt cei care modifică substanțial compoziția și funcția microbiomului intestinal.

Bacteriile bune din intestin fermentează aceste prebiotice și dau naștere la acizii grași valoroși, precum acidul lactic, acidul butiric și acidul propionic.

De pildă, acidul propionic afectează celulele T helper2 din căile respiratorii, macrofagele și celulele dendritice din măduva osoasă.

Citește și – Probiotice naturale (surse alimentare + beneficii și indicații terapeutice)

Tipuri de prebiotice

Există mai multe tipuri de probiotice, însă cele mai multe din ele fac parte din clasa carbohidraților:

  • Fructanii – conțin inulină și fructo-oligozaharide sau oligofructoză; aceștia stimulează acidul lactic;
  • Galacto-olizaharidele – stimulează Bidiobacteria și Lactobacilii;
  • Oligozaharidele derivate din glucoză sau amidon;
  • Oligozaharide care nu sunt carbohidrați (ex. flavanolii din cacao)

În ce afecțiuni ajută prebioticele

Prebioticele au o influență benefică asupra mai multor organe și sisteme din corp:

Tractul gastrointestinal

Prebioticele influențează microbiomul intestinal, iar acesta afectează pozitiv funcțiile intestinale. Pot fi utile în următoarele afecțiuni :

  • sindromul colonului iritabil
  • boala Crohn
  • cancerul colorectal
  • enterocolita necrozantă

Citește și – Păstura hrănește bacteriile intestinale și întărește imunitatea

Sistemul imunitar

Consumul de prebiotice mărește producția de probiotice – bacterii bune cu rol protector. Acestea au efecte imunomodulatoare și pot ajuta la suprimarea patogenilor dăunători la persoanele sănătoase.

Studiile pe animale și pe oameni au arătat că Lactobacilii și Bifidobacteria reduc coloniile de bacterii nocive.

Prebioticele în general scad:

  • rata de spitalizare din cauza gripei
  • efectele secundare ale vaccinurilor antigripale
  • febra asociată cu diaree
  • incidența convulsiilor cauzate de febră
  • utilizarea antibioticelor
  • durata bolilor infecțioase
  • riscul unor boli autoimune
  • nivelul citokinelor antiinflamatoare

Prebioticele cresc fagocitoza, activitatea celulelor NK și nivelul citokinelor antiinflamatoare (IL-10).

Citește și – Legătura dintre bacteriile din intestin și sistemul imunitar

Sistemul nervos

Nu doar sistemul imunitar este legat de tractul gastrointestinal, ci și sistemul nervos, prin axa intestin-creier.

Microbiomul intestinal afectează creierul prin trei căi: neurală, endocrină și imună.

Totodată, prebioticele influențează dispoziția, memoria, învățarea și unele tulburări psihiatrice.

Sistemul cardiovascular

Prebioticele pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare prin faptul că îmbunătățesc profilul lipidelor și au efecte antiinflamatoare.

Pielea

Consumul de prebiotice poate reduce riscul de alergii la nivelul pielii, precum dermatita atopică.

Alimente care conțin prebiotice

Prebioticele se găsesc în mod natural în anumite alimente, precum:

  • usturoi
  • ceapă
  • praz
  • cicoare
  • rădăcina de brusture
  • frunze de păpădie
  • sfecla de zahăr
  • sparanghel
  • grâu și tărâțe de grâu
  • orz
  • ovăz
  • secară
  • miere
  • banane
  • mere
  • tomate
  • soia
  • mazărea
  • fasolea
  • cacao
  • semințe de in
  • laptele matern
  • laptele de vacă
  • algele de mare și microalgele

Citește și – Borșul crud de tărâțe – purificator, energizant, plin de vitamine B, minerale și probiotice

Surse articol:

  1. Dorna Davani-Davari, Manica Negahdaripour, Iman Karimzadeh, Mostafa Seifan, Milad Mohkam, Seyed Jalil Masoumi, Aydin Berenjian, and Younes Ghasemi, Prebiotics: Definition, Types, Sources, Mechanisms, and Clinical Applications, Foods. 2019 Mar; 8(3): 92: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6463098/
  2. Arlene Semeco, The 19 Best Prebiotic Foods You Should Eat, Healthline: https://www.healthline.com/nutrition/19-best-prebiotic-foods

 

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.