Tratamentul religios în bolile de oase, psihice și cardiovasculare

Legătura tainică dintre suflet, minte şi corp devine astăzi din ce în ce mai vizibilă pe măsură ce suferinţele noastre se reflectă în mod negativ asupra trupului, provocând boli. Medicina, ştiinţa şi religia se unesc astăzi în a recunoaşte faptul că sufletul se angajează „din oficiu” în lucrarea de purificare a corpului bolnav. Asta deoarece noi moştenim păcatele părinţilor şi strămoşilor noştri.

Omul – un mirocosmos al iubirii lui Dumnezeu

Deşi suntem creaţi de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Lui – adică sănătoşi şi buni, noi suntem născuţi de părinţi, afectaţi la rândul lor de diverse probleme psihice sau infirmităţi trupeşti. De aceea unii dintre noi ne naştem cu anumite predispoziţii spre boală, sau în cel mai rău caz, deja bolnavi.

Se spune că omul este un microcosmos în marele Univers al Iubirii, creat de Dumnezeu. Omul se hrăneşte nu doar cu pâine şi apă, şi nu doar cu aerul şi lumina pe care le ia din mediu. El captează în sinele său şi energiile produse de lumina cosmică a îngerilor, de activitatea mentală a oamenilor şi de materia vie a naturii.

Aşadar, dincolo de hrana materială, omul se hrăneşte cu acest complex de energie universală. Există mai cu seamă 3 tipuri de energie care pornesc din inimă: energiile mentale proprii, energiile inteligente ale entităţilor spirituale de tipul îngerilor şi demonilor sau ale sufletelor răposaţi, şi energiile intelectuale de tipul gânduri-informaţii ale oamenilor din jur. Când apar tulburări la acest nivel, încep să apară şi bolile, ca o consecinţă firească.

Bolile de oase şi lipsa de har

Se spune că bolile de oase se datorează lipsei de energii harice. La sfinţi, oasele (sfintele moaşte) nu putrezesc, ci chiar au puteri tămăduitoare. Asta deoarece aceşti oameni şi-au sfinţit prin viaţa lor curată şi sufletul şi trupul, umplându-se de harul lui Dumnezeu, care nu dispare nici după moarte, ci se transformă într-o energie vindecătoare.

Bolnavii de oase sunt sfătuiţi aşadar să folosească spre vindecare lor ulei sfinţit (de la slujbele Sfântului Maslu), apă sfinţită (aghiasmă) şi pâine sfinţită (anafură).

Bolile de inimă şi păcatul

Majoritatea bolilor mentale se asociază de regulă cu afecţiuni ale inimii, şi la propriu şi la figurat. Centrul inimii este hoţul care răpeşte şi face risipă de energii nervoase. De aceea se recomandă insistarea pe un tratament religios.

Prima cauză trebuie căutată în adâncul inimii. Caută să nu ai nimic pe suflet, vreun păcat mare care te macină pe ascuns. Spovedania la preot este singura metodă de eliberare din încordarea şi starea de nelinişte care te apasă. Opreşte conflictele sentimentale rostind o rugăciune şi numele sfânt al lui Iisus Hristos. Acesta va elimina tensiunea psihică şi va aduce linişte la nivelul întregii tale fiinţe.

Bolile psihice şi postul

La baza bolilor mental-nervoase se află de multe ori insomnia sau tulburările de somn. Acestea la rândul lor aduc mai multă încordare nervoasă asupra psihicul. Sistemul nostru nervos este direct legat de mentalul cosmic, cel alimentat de energiile îngereşti. De aceea se crede că energia pătrunde prin cap, coboară prin coloană, atinge nervii corpului şi se uneşte cu inima. Centrul de energie al omului este inima. Acest centru s-a pierdut odată cu căderea din Rai. Din pricina acestei dereglări, în organism pătrunde boala. Boala poate fi definită în acest context ca un inamic al sufletului şi al vieţii, care este păcatul sau ispita celui rău.

Revenirea la starea cea dintâi, sau starea cea bună în care am fost creaţi presupune întoarcerea la Dumnezeu care se manifestă prin pocăinţă. Omul îşi mărturiseşte păcatele la duhovnic şi pune început bun vieţii sale, conform poruncilor sfinte, scuturându-se astfel de încărcătura enegativă.

Postul ca întoarcere la starea de înger

Este de asemenea important ca în paralel cu regimul religios să se urmeze şi un regim alimentar bazat pe hrană vie, sau mâncarea nefiartă. Toate alimentele au o memorie proprie care, odată intrată în organele noastre, se reproduce. Ceea ce mănâncăm are efecte indirecte asupra gândurilor, simţurilor şi faptelor noastre.

De aceea postul este văzut ca un remediu extraordinar de restabilire a energiilor benefice fiinţei noastre. Diavolul a inversat memoriile adevrate şi le-a negativizat. Postul este aşadar mijlocul prin care noi revenim la normal, sau la starea iniţială de înger.