Plasticul ne ucide lent – despre poluarea cu plastic și riscul de disfuncții endocrine, cancere și infertilitate

Era noastră poate fi numită pe bună-dreptate o eră a plasticului. Acest material domină mediul înconjurător. Recent, a apărut un film documentar intitulat sugestiv „Toți suntem oameni de plastic acum”.

Compușii din care se fabrică plasticul sunt perturbatori endocrini. Aceștia mimează, blochează sau interferează cu hormonii naturali din corp și duc la probleme de creștere, metabolism și reproducere.

Poluarea cu plastic

Anumiți perturbatori endocrini sunt agenți carcinogeni estrogenici. Aceștia au efecte similare estrogenului în corp și măresc riscul de cancere sensibile la estrogen.

Cuprins

Toggle

O lume de plastic

Dacă ar fi să monitorizăm cantitatea de plastic pe care o utilizăm în viața noastră de zi cu zi, am constata cu surprindere că aceasta nu este deloc neglijabilă.

Pungile de plastic impuse în magazine, paiurile din plastic, sticlele din plastic, caserolele din plastic – acesta sunt câteva lucruri pe care le cumpărăm sau folosim zilnic.

Fiecare persoană care folosește plastic contribuie la cantitatea uriașă de deșeuri plastice care a început deja să amenințe sănătatea mediului înconjurător și a corpurilor noastre.

Deșeurile din plastic sunt alcătuite din petrochimicale care se degradează în fragmente microscopice. Acește microplastice se găsesc peste tot. Au fost descoperite în adâncurile oceanelor, în aerul pe care îl respirăm și în alimentele pe care le mâncăm.

Poluarea cu plastic – o povară generațională

Documentarul menționat mai sus a primit premiul Emmy pentru descoperirile aduse în atenția publicului larg.

Filmul prezintă pe scurt impactul devastator al microplasticelor asupra vieții marine. Țestoasele marine au stomacul plin cu plastic.

Specia umană nu este nici ea ferită de consecințele expunerii fără precedent la poluarea cu plastic. Cercetătorul David Davis, care apare în film, spune:

„Apa este viață, și dacă apa este poluată și speciile-santinelă precum delfini și țestoase marine sunt bolnave, putem anticipa că și noi ne vom îmbolnăvi”.

Plasticul curge prin venele noastre

Studiile au detectat microplastice în țesuturile umane, precum creier, plămâni, rinichi, ficat, inimă. Avem plastic în sânge și în scaun.

Copiii care se nasc în zilele noastre sunt deja expuși la microplastice încă din pântecele mamei lor.

Dr. Antonio Ragusa, principalul cercetător care a studiat microplasticele din placentă, apare în documentar. Acesta îi consideră acum pe oameni a fi un fel de cyborgi, întrucât corpurile noastre nu mai sunt 100% biologice, ci parțial plastice.

Regizorul documentarului, Rory Fielding, a testat sângele membrilor familiei sale pentru a identifca particule de plastic. Rezultatele au fost alarmante. Toate cele patru generații testate aveau peste 80 de chimicale în corp.

Dr. Rolf Halden – inginer de mediu de la Universitatea de Stat din Arizona a analizat mostrele sangvine și a identificat 80 de chimicale în corpul celor testați.

Acestea aveau trei categorii de compuși asociați cu plasticul:

• precursori ai plasticelor
• constituenți ai plasticului
• produse de degradare a materialelor plastice de larg consum

Dr. Halden spune că aceste chimicale sunt cunoscute pentru efectele lor carcinogene, perturbatoare endocrine, obesogene și neurodegenerative.

Plasticul conține perturbatori endocrini

Câțiva din perturbatorii endocrini din plastic sunt:

• bisfenol A (cunoscut sub numele de „BPA”)
• ftalați
• bifenili policlorurați

O altă formă de substanțe perturbatoare endocrine regăsite în microplastice sunt substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS).

PFAS este o familie de circa 5.000 de chimicale prezente în produsele de consum, folosite în aplicațiile industriale, electronice, medicale și de stingere a incendiilor.

Acestea sunt numite „chimicale veșnice”, în sensul că nu se degradează niciodată, ci rămân în mediu și se acumulează în oameni și în animalele sălbatice.

Disfuncții ale sistemului endocrin, cancere hormonale, infertilitate 

Perturbatorii endocrini interferează cu hormonii noștri naturali și perturbă funcția sistemului endocrin.

Xenoestrogenii contribuie la dezvoltarea și progresia cancerelor sensibile la estrogen, precum cancerul de sân sau cancerul endometrial. Aceștia stimulează în mod anormal receptorii de estrogen și promovează proliferarea celulară.

John Hocevar, directorul Campaniei Greenpeace Oceans susține că PFAS cauzează cancer și ne vatămă sistemul imunitar. Mai mult decât atât, aceste substanțe chimice interferează cu dezvoltarea fătului și afectează hormonii și reproducerea.

Ftalații au fost asociați cu infertiliatea. Aceștia duc la scăderea testosteronului.

Microplasticele pun în pericol perpetuarea speciei umane

Ceea ce fac aceste microplastice este o joacă de-a viitorul umanității, spune Halden. De fapt, noi permitem acestor compuși chimice să strice planurile noastre familiale.

Plasticul a ajuns să decidă dacă va se va naște o persoană sau nu, dacă va exista o viață sau nu.

Dr. Ragusa consideră că plasticul este ideal pentru viitorul companiilor de ulei, însă nu și pentru noi, oamenii. Pentru umanitate, plasticurile ar putea însemna sfârșitul.

Soluții

Există speranță în reducerea poluării cu plastic și protejarea generațiilor care urmează după noi.

Halden subliniază importanța reducerii producției de plastic. Producătorii principale de plasticuri sunt momentan cei din industria alimentelor și băuturilor.

Putem contribui la scăderea producției prin refuzul de a cumpăra produsele lor. Iată ce mai puteți face, concret, fiecare în dreptul vostru:

⇒ Evitați apa îmbuteliată în sticle din plastic. Cu fiecare gură pe care o bem, ingerăm microplastice.

⇒ Evitați să beți apă direct de la robinet. Filtrați-o și fierbeți-o înainte de consum. Studiile au arătat că 5 minute de fierbere a apei înlătură până la 90% din microplastice.

⇒ Evitați recipientele din plastic de unică-folosiță, precum pahare, caserole, paie, pungi, sacoșe, saci, folii. Optați pentru alternative din materiale mai sigure, care pot fi refolosite, precum sticlă, metal sau hârtie.

⇒ Nu încălziți mâncarea în recipiente din plastic la microunde. Căldura face ca substanțele din plastic să se scurgă în alimente. Folosiți sticlă sau ceramică.

⇒ Evitați materialele sintetice precum poliester. Acestea conțin microfibre și xenoestrogeni. Cumpărați haine din fibre naturale sau alte textile organice, precum bumbac, cânepă, mătase, lângă sau bamboo.

⇒ Evitați produsele de îngrijire corporală și produsele de machiaj care conțin particule din plastic. Optați pentru produse din ingrediente naturale, organice.

⇒ Reciclați cât de mult puteți.

Articole similare

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte articole utile pe această temă:

Recipientele din plastic perturbă metabolismul și ne îngrașă – studii recente alarmante
Cât de periculoase sunt recipientele și produsele din plastic
Aruncați folia de aluminiu! Nu mai gătiți, nu mai împachetați în ea mâncarea, că faceți Alzheimer și nu știți de unde!

Sursă articol: Dr. Joseph Mercola, We’re all plastic people now: a groundbreaking documentary: https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2024/05/25/plastic-people.aspx?ui=6ac1fb1b602ac592785892c759ca2b2ef008e5a7c93baacd7774d56e6e163333&sd=20201112&cid_source=dnl&cid_medium=email&cid_content=art1HL&cid=20240525&foDate=false&mid=DM1571101&rid=29986830