Scorțișoara reglează răspunsul imun și inflamator (utilă utilă în bolile autoimune)

√ Articol documentat

Scorțișoara are calități mult mai importante decât acelea de a da mai aromă și savoare preparatelor culinare.

Este înzestrată cu proprietăți farmacologice impresionante.

Scortisoara regleaza raspunsul imun si inflamator

Cuprins

Toggle

Scorțișoara – o mirodenie vindecătoare de boli

Pe scurt, scorțișoara este antioxidantă, antimicrobiană, antiseptică, antiinflamatoare și antidiabetică.

Este o sursă bună de fibre, fier, calciu, mangan și vitamina K.

În scop terapeutic, cei mai mulți o folosesc pentru ameliorarea simptomelor de răceală și gripă.

Alții cunosc acțiunea ei hipoglicemiantă și o utilizează ca agent antidiabetic.

Puțini sunt cei care știu că scorțișoara poate fi utilă și în bolile autoimune.

Citește și – Scorțișoara – folosită de mii de ani în problemele respiratorii, digestive, cardiovasculare, neurologice, renale și reumatismale

Atât scoarța, cât și frunzele copacului de scorțișoară au demonstrat o activitate antiinflamatorie ridicată în studii asupra macrofagelor (celule albe de sânge).

Numeroase boli au la bază o stare inflamatorie acută sau cronică, precum bolile autoimune, bolile cardiovasculare, afecțiunile cerebrale sau cancerul.

Cea mai ridicată activitate antiinflamatoare o are scorțișoara indiană. Această specie provine în Sri Lanka și se numește „Cinnamomum verum” sau „ Cinnamomum zeylanicum”.

Este considerată scorțișoara adevărată, veritabilă. Se găsește la noi doar în magazinele naturiste.

Cea din comerț este specia chinezească (Cassia).

Scorțișoara – un agent antiinflamator 

Din 115 alimente antiinflamatoare testate de cercetători, scorțișoara indiană s-a dovedit a fi cea mai eficientă împotriva inflamațiilor.

Nici scorțișoara chinezească nu este mai prejos la acest capitol. Aldehida cinamică pe care o conține a demonstrat efecte antiinflamatoare puternice pe celule și la șoareci.

Iată câteva din modurile sale de acțiune:

• Inhibă TNF, IL-6 și IL-1beta – citokine inflamatorii, răspunzătoare pentru apariția multor boli cronice;
• Crește IL-10 – o citokină antiinflamatoare;
• Inhibă NF-kB – cea mai importantă cale care provoacă inflamații în corp;
• Inhibă celulele imune Th-17 – care produc citokinele pro-inflamatorii;
• Crește PPAR Alfa – care inhibă COX2 (o enzimă proinflamatorie);
• Conține oxid de beta-cariofilen – care inhibă STAT3
• Modifică moleculele costimulatoare în scopul scăderii inflamației;
• Activează gama PPAR – care reduce inflamația;
• Reduce dominanța Th1;
• Înfrânează sistemul imunitar și împiedică un răspuns exgerat al celulelor T;
• Inhibă IL-8 – o chemochină produsă de celule imune

Citește și – Scorțișoara reduce inflamațiile și durerile articulare

Scorțișoara – utilă în bolile autoimune

Unul din metaboliții din scorțișoară – anume benzoatul de sodiu – s-a dovedit eficient împotriva sclerozei multiple în studiile pe animale.

Moduri de acțiune:

• Crește celulele regulatoare Tregs – care pot împiedica atacul celulelor imune asupra propriilor țesuturi ale corpului;
• Inhibă factorul de necroză tumorală TNF-alfa – asociat cu bolile autoimune;
• Crește PPAR alfa – care reduce starea de autoimunitate;
• Reduce IL-12 – o citokină inflamatorie care agravează autoimunitatea;
• Inhibă factorul NF-kB – asociat cu boli autoimune și antiinflamatorii (ex. scleroza multiplă, lupus);
• Inhibă IL-6 – o citokină inflamatorie corelată cu diverse boli autoimune (scleroza multiplă, artrita reumatoidă, fibromilagia, colonul iritabil);
• Inhibă celulele imune Th-17 – asociate cu boli autoimune precum tiroidita Hashimoto și boala Graves, scleroza multiplă, lupus eritematos, uveita și diabetul de tip 1;
• Inhibă IL-8 – asociat cu colita ulcerativă, boala Crohn, artrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala Lyme, fibromialgia, scleroza laterală amiotrofică, psoriazis și eczeme.
• Mărește nivelul Il-10 – o citokină antiinflamatoare care protejează împotriva bolilor autoimune (artrita reumatoidă, scleroza, astmul, alergiile, boala Crohn, colita ulceroasă, psoriazis, eczeme).

Citește și – Scorțișoara ameliorează artrita reumatoidă la femei (studiu)

Cum putem folosi scorțișoara în dietă

Chiar dacă scorțișoara este foarte utilă sănătății, nu trebuie să exagerăm, căci poate deveni toxică, din cauza conținutului de cumarină.

Cea chinezească (Cassia) are o cantitate mai mare de cumarină. Nu trebuie consumată în doze mai mari de ½ linguriță pe zi.

Scorțișoara Ceylon are un grad mai bun de tolerablitate, însă nici aceasta nu trebuie administrată excesiv.

Citește și – Contraindicații la scorțișoară – tot ce trebuie să știi

Surse articol:

1. Swarupa Pahan, Kalipada Pahan, Can cinnamon spice down autoimmune diseases? J Clin Exp Immunol. 2020;5(6):252-258: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33294884/
2. Carlos Tellos, 7 Health Benefits of Cinnamon, Self Decode: https://supplements.selfdecode.com/blog/top-15-proven-scientific-reasons-spice-life-cinnamon-references/