Alimentele gătite sunt percepute de sistemul imunitar ca un agent patogen sau toxic

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe studii științifice. Link-urile către sursele citate sunt afișate la finalul articolului.

Forța vitală a alimentelor este sever distrusă prin gătire. Mai mult, studiile au arătat că alimentele gătite produc o reacție negativă în sânge care poate fi observată doar atunci când corpul este invadat de un patogen periculos.

Alimentele gatite cresc nivelul leucocitelor

Alimentele gatite cresc nivelul leucocitelor: Valeria_aksakova – freepik.com

Consumul excesiv de alimente gătite în defavoarea alimentelor crude a fost asociat cu o creștere a producției de leucocite (celule albe de sânge).

Acest fenomen, spune academicianul Ovidiu Bojor, poate fi observat atunci când în corp există amenințarea unei boli infecțioase sau a unei boli inflamatorii.

Alimentația greșită – cauza bolilor incurabile

Pionierul nutriției integrale, dr. Maximilian Oskar Bircher-Benner, era de părere că la rădăcina bolilor incurabile se află alimentația greșită.

În cartea sa „The Prevention of Incurable Disease” (Prevenția Bolilor Incurabile), cercetătorul enumeră 3 erori majore pe care le fac oamenii „civilizați” în dieta lor:

1. Modificarea calității alimentelor prin prepararea termică

2. Consumul excesiv de proteine

3. Desconsiderarea alimentelor ca întreg

Iată cum arată o dietă „dătătoare de sănătate” în opinia medicului elvețian:

50% din alimentele consumate zilnic trebuie să fie:

– fructe crude

– nuci

– legume (pregătite sub formă de salate sau aperitive, stropite cu ulei de măsline, suc de lămâie și asezonate cu plante aromatice, fără sare).

Autorul insistă pe prepararea legumelor și a fructelor crude într-o formă cât mai apetisantă. De pildă, merele pot fi date pe răzătoare și amestecate cu alte ingrediente (ex. ovăz).

De la masă nu trebuie să lipsească afinele, coacăzele, căpșunile, zmeura, cireșele, caisele, prunele sau bananele.

Aceste alimente sunt benefice tuturor: copiilor, adulților, vârstnicilor și bolnavilor.

Restul de 50% din dietă trebuie să conțină:

– pâine făcută din făină integrală

– legume gătite după metode tradiționale

– lapte, unt, smântână, brânză în cantități moderate, de la vaci crescute sănătos

– ouă în cantități foarte mici

– preparate din carne, de 2 ori pe săptămână sau câteva guri pe zi, pentru gust

– băuturi: apă, limonadă, sucuri nefermentate de mere și struguri, ceai de mentă, mușețel, tei.

Masa principală, în accepțiunea doctorului Bircher-Benner ar trebui compusă din:

– fructe proaspete și nuci

– aperitive din legume, salate

– pâine integrală cu puțin unt

– legume gătite

– 1 cană de băutură

Citește și – „Iată v-am dat vouă orice pom care are rod cu sămânță; aceasta să fie hrana voastră”

Hrana vie schimbată pe mâncarea gătită

Din păcate, așa cum apreciază academicianul Ovidiu Bojor în cartea sa „Sănătate prin Semințe, Legume și Fructe”, hrana vie, naturală, a fost înlocuită cu mâncarea gătită.

Din acest motiv alimentația modernă are o calitate inferioară alimentației tradiționale, bazate pe crudități.

„Locul crudităților a fost luat de preparatele gătite din legume și fructe conservate și de compoturile cu conservanți.

Carnea, așa cum era utilizară odinioară, sub formă naturală, a fost înlocuită de preparatele din carne, creându-se adevărate industrii de prelucrare.

Peștele proaspăt a fost înlocuit de conservele din pește, iar făina integrală a fost înlocuită de pâinea albă și de pastele făinoase”.

Hrana noastră trebuie să fie simplă, așa cum a fost lăsată de Dumnezeu.

Salata Beouf, sarmalele, musacaua – sunt doar câteva exemple de mâncăruri care conțin o sumedenie de alimente.

Bucătăria gospodinelor moderne a devenit un loc în care alimentele trec prin transformări radicale, doar cu scopul de a le face mai gustoase. Prețul pe care îl plătim pentru plăcerea gustului este însă foarte mare: propria noastră sănătate este în joc.

Prepararea termică produce milioane de zaharuri diferite și combinații de proteine numite „molecule Maillard” care afectează calitatea finală a mâncărurilor.

Citește și – Cum să fie hrana omului – principiile alimentației sănătoase – dr. Pavel Chirilă

Hrana vie

Hrana vie: Freepik.com

Efectele gătirii asupra alimentelor

– Reducerea sau distrugerea forței vitale a alimentelor

– Alterarea structurii biochimice și a compoziției nutriționale

– Deranjarea, degradarea și descompunerea moleculelor din alimente

– Degenerarea alimentelor în diverse moduri

– Descompunerea fibrelor din alimentele vegetale în substanțe moi care își pierd capacitatea de a curăța intestinul

– Diminuarea, distrugerea și alterarea vitaminelor, mineralelor și aminoacizilor din alimente (în funcție de nivelul de temperatură și timpul de gătire)

– Coagularea a 50% din proteine în timpul gătirii, proces care le transformă în proteine neutilizabile

– Crearea de legături încrucișate între proteine, care accelerează îmbătrânirea organismului

– Alterarea relației dintre nutrienți

– Diminuarea conținutului de apă din alimente

– Crearea de substanțe toxice (prăjirea și frigerea pe grătar generează în mod special toxine)

– Generarea de substanțe cancerigene și mutagene și radicali liberi în urma gătirii grăsimilor și a proteinelor

– Crearea de deșeuri inutilizabile, care produc congestii în corp și îngreunează procesele eliminatorii naturale

– Distrugerea în proporție de 100% a enzimelor optime pentru digestie la temperaturi de 47 de grade Celsius

Consumul de alimente golite de enzime încarcă pancreasul și suprasolicită diverse organe.

Digerarea alimentelor gătite necesită un consum mai mare de energie. Alimentele crude se digeră mai ușor. Trecerea prin tubul digestiv este cu până la 50% mai rapidă decât în cazul alimentelor gătite.

Mâncarea gătită crește nivelul leucocitelor 

După ce mâncăm o masă formată din alimente gătite, se produce un aflux de celule albe de sânge (leucocite) înspre tractul digestiv, lăsând restul corpului neprotejat de sistemul imunitar.

Profesorul Ovidiu Bojor spune că această reacție se numește „leucocitoză digestivă” și o descrie astfel:

„O masă obișnuită – formată dintr-o supă, o mâncare cu carne și legume și o prăjitură – determină o creștere rapidă a numărului de leucocite față de valoare normală […]

Acest fenomen este similar cazurilor de boli infecțioase sau inflamatorii”.

Valoarea leucocitelor se normalizează după circa o oră și jumătate. Leucocitoza digestivă nu are loc și în cazul consumului de alimente crude.

Autorul citează rezultatele unor studii de laborator, care au arătat că animalele hrănite doar cu mâncare gătită au o rată crescută de îmbolnăvire și deces.

Mâncarea gătită – percepută de sistemul imunitar ca un agent patogen sau toxic

Dr. Paul Kouchakoff de la „Institute of Clinical Chemistry” din Elveția a investigat în anul 1930 efectele alimentelor gătite/crude asupra sistemului imunitar.

Rezultatele au arătat că numărul celulelor albe cresc după o masă gătită ca și cum organismul ar răspunde la un factor dăunător, precum o infecție, o traumă sau expunerea la compuși toxici.

Cercetătorii elvețieni au descoperit că organismul nu răspunde astfel decât la alimentele extrem de alterate (rafinate sau supraîncălzite). Consumul de alimente crude, nealterate sau gătite la temperaturi mici nu produc această reacție în sânge.

Mâncărurile gătite fac sistemul imunitar să „creadă” că organismul este invadat de o substanță străină (toxică).

Citește și – Hrana naturală curăță, întinerește, regenerează țesuturile și redă sănătatea – Elena Niță Ibrian

Alte efecte negative ale procesării alimentelor

Alimentele gătite care petrec mult timp nedigerate în intestin putrezesc și duc la apariției plăcii mucoide.

Amidonurile și grăsimile preparate termic sunt responsabile în mare parte pentru înfundarea intestinelor și apariția constipației.

Unele toxine și deșeuri se acumulează în piele și duc la apariția așa-numitelor pete de bătrânețe sau pete de ficat.

Carnea gătită duce la dezvoltarea de bacterii de putrefacție și la disfuncții intestinale.

Tot din cauza alimentelor gătite apar:

– deficitele nutriționale

– obezitatea (prin supraalimentare și metabolizarea defectuoasă a alimentelor)

– probleme în detoxifierea și vindecarea organismului (manifedtate prin dureri de cap, febră, greață, vărsături, răceli, bronșită, sinuzită, pneumonie, diaree)

– suprasolicitarea și slăbirea sistemului imunitar, care duce la îmbătrânirea prematură a organismului

Însă nu prepararea termică produce efectul cel mai dezastruos asupra organismului, ci rafinarea alimentelor. Cel mai bun exemplu este făina albă, orezul alb sau zahărul alb.

La fel de periculoase sunt produsele pasteurizate sau conservate.

Laptele pasteurizat, ciocolata, margarina, bomboanele, făina albă, sarea albă sunt câteva exemple.

Soluții și concluzii

Oamenii de știință au descoperit însă două lucruri extrem de interesante și bine de știut:

1. Mestecarea îndelungată a acestor alimente alterate diminuează daunele asupra sângelui.

2. Asocierea alimentelor gătite cu alimente crude la o masă reduce fenomenul de leucocitoză patologică

În orice caz, este esențial pentru sănătatea noastră evităm pe cât posibil alimentele procesate și să mâncăm totul cât mai natural. Nu este indicat să se treacă brusc la o dietă crudă.

Se poate începe cu o dietă bazată pe 50% alimente crude și 50% alimente gătite. Se pot include în acest sens mai multe fructe proaspete la micul-dejun și mai multe legume la prânz, sub formă de salate.

Surse articol:

1. Living Well Clinical Nutrition Center, Raw Food — One of Your Keys to Outstanding Health: https://www.justlivewell.com/raw-food-one-of-your-keys-to-outstanding-health/
2. Danielle Aloia, Uncooked Foods and How to Use Them: A History of the Raw Food Diet, The New York Academy of Medicine: https://nyamcenterforhistory.org/2015/12/02/uncooked-foods-and-how-to-use-them-a-history-of-the-raw-food-diet/
3. Ovidiu Bojor, Catrinel Perianu, Observații și recomandări generale, Sănătate prin Semințe, Legume și Fructe, Editura Fiat Lux, București, p. 43
4. Mayo Clinic Staff, High white blood cell count: https://www.mayoclinic.org/symptoms/high-white-blood-cell-count/basics/causes/sym-20050611

 

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

1 comentariu

  1. interesant articol.este bine de pus inpractica pt sanatatea noastra,tinând seama de cei care au probleme cu ap. digestiv printre care ma aflu si eu.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.