LIPSA de GABA (un neurotransmițător din creier cu efecte CALMANTE) – SIMPTOME și REMEDII
Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici pe care neuronii îi folosesc pentru a comunica unii cu alții și cu alte tipuri de celule. Fiecare neurotransmițător are un rol diferit. Neurotransmițătorii inhibitori calmează creierul, în timp ce neurotransmițătorii excitatori îl stimulează.
Cuprins
Ce este GABA
Acidul gamma-aminobutiric (GABA) este cel mai abundent neurotransmițător din creier cu efect inhibitor. Datorită efectelor sale modulatoare asupra echilibrului inhibitor-excitator, el previne supra-stimularea, asigură o stare de calm și susține buna funcționare a creierului la adulți.
Lipsa de GABA – simptome si remedii
Deși este cunoscut în mod deosebit pentru capacitatea sa de a induce o stare relaxantă, GABA are un rol esențial în reglarea dispoziției, atenției, cogniției și somnului.
Deficitul acestui neurotransmițător poate produce așadar simptome în aceste domenii, precum anxietate, depresie sau insomnie.
Deficitul de GABA – simptome
Nivelurile scăzute de GABA în creier poate produce următoarele probleme:
• DEPRESIE
Comparativ cu persoanele cu o stare de spirit normală, persoanele depresive au niveluri scăzute de GABA, în special cele care nu răspund la tratamentul cu medicamente antidepresive. Un studiu a arătat că tinerii depresivi cu anhedonie (incapacitatea de a simți plăcere în lucrurile plăcute ale vieții) au cele mai mici niveluri de GABA în creier.
• ANXIETATE, PANICĂ, STRES POST-TRAUMATIC
Toate aceste tulburări mentale sunt asociate cu un dezechilibru al acidului gamma- aminobutiric. Anxietatea este simptomul cel mai specific al lipsei de GABA. De asemenea, persoanele depresive, cu tulburări de panică sau care suferă de tulburarea de stres post-traumatic în urma unei experiențe traumatizante prezintă un deficit de GABA.
• INSOMNIE
Niveluri scăzute de acest neurotransmițător inhibitor au fost constatate și la persoanele care întâmpină dificultăți în a adormi sau a se trezi din somn. Creșterea concentrației GABA în creier poate ajuta la tratarea insomniei.
Suplimentele cu magneziu măresc nivelul de GABA și ameliorează stările de insomnie. De asemenea, extractele de valeriană, passiflora și roiniță intensifică nivelurile GABA și pot fi utile în reducerea insomniei.
• DEPENDENȚA DE DROGURI SAU ALCOOL
Acidul gamma-aminobutiric afectează vulnerabilitatea unei persoane față de alcool sau alte dependențe, precum nicotină (fumat) sau droguri.
Cercetătorii au descoperit niveluri scăzute de GABA în creierul adolescenților cu un consum cronic de cocaină sau marijuana. Medicamentele care cresc nivelurile GABA pot fi folosite pentru prevenirea recidivelor la persoanele dependente aflate în remisiune, însă și acesta pot da dependență, producând efecte secundare severe.
Suplimente care ajută la creșterea nivelurilor de GABA
Între suplimentele și plantele care s-au dovedit eficiente în tratarea simptomelor deficitului de GABA se numără:
• magneziu
• taurina
• L-teanina
• rădăcina de kava
• valeriana
• floarea-pasiunii
• roinița (melisa)
Un studiu apărut în jurnalul BioFactors a arătat că suplimentele cu GABA acționează ca un relaxant natural, iar efectele lor anti-anxietate pot fi simțite la o oră de la administrare. Totodată, acestea ar putea stimula răspunsul imunitar în condiții de stres.
Cumpără de aici:
[wcepe_products ids=’10082, 3570, 10512, 7905′ button=’Cumpără aici’]
Surse bibliografice:
1. Connie Wu and Dandan Sun, „GABA receptors in brain development, function, and injury”, articol publicat în jurnalul Metabolic Brain Disease. 2015 Apr; 30(2): 367–379, preluat de pe site-ul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4231020/
2. Articol tradus din: University Health News Daily, „4 GABA Deficiency Symptoms You Can Identify Yourself”, DEPRESSION: https://universityhealthnews.com/daily/depression/4-gaba-deficiency-symptoms-you-can-identify-yourself/
3. Abdou AM, Higashiguchi S, Horie K, Kim M, Hatta H, Yokogoshi H, „Relaxation and immunity enhancement effects of gamma-aminobutyric acid (GABA) administration in humans”, articol publicat în jurnalul Biofactors. 2006;26(3):201-8, preluat de pe site-ul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16971751
