Motivul pentru care nu trebuie să bei apă în timpul mesei - sfaturi importante despre aciditatea stomacală

Un număr tot mai mare de persoane are astăzi probleme cu digestia.

Bolile intestinale s-au înmulțit îngrijorător, iar dieta și stilul de viață sunt principalii factori cauzatori. Balonarea și constipația sunt simptomele cele mai des acuzate de pacienți.

Motivul pentru care nu trebuie sa bei apa in timpul mesei: Freepik.com

Puține persoane au prea mult acid clorhidric. Cei care spun că suferă de hiperaciditate gastrică nu cunosc modul în care funcționează stomacul.

Acest organ digestiv are nevoie de acid clorhidric pentru a produce pepsină și a descompune proteinele.

Cuprins
Toggle
Cum știi că ai prea puțin acid stomacal
Arsurile gastrice și refluxul gastroesofagian – adevărata cauză
Hipoaciditatea gastrică duce la constipație, indigestie, infecții intestinale
Cauzele acidității gastrice reduse
Articole similare

Cum știi că ai prea puțin acid stomacal

Senzația de sațietate după masă care durează mult timp este semn că ai prea puțin acid gastric.

Starea de flatulență și plenitudinea stomacală care nu dispar nici după 6 ore postprandial pot indica un deficit de acid clorhidric. Dacă am avea suficient acid clorhidric, acesta ar descompune în timp util hrana ingerată.

Arsurile gastrice și refluxul gastroesofagian – adevărata cauză

Antrenorul de sănătate Barbara O’Neill spune că nu a întâlnit nicio persoană care să aibă prea mult acid în stomac.

Persoanele care cred că arsurile grastrice și refluxul gastroesofagian se datorează hiperacidității stomacale se înșeală.

Arsurile stomcale se pot datora deshidratării, care duce la scăderea cantității de mucus protector din stomac. Acesta este alcătuit în proporție de 90% din apă.

Aciditatea excesivă nu provoacă nici reflux, așa cum cred mulți. Cauza este de fapt slăbirea sfincterului cardiac, care se datorează consumului excesiv de mâncare seara.

Dacă te culci imediat după o cină copioasă, gravitația va apăsa pe acel sfincter cardiac și se va deschide.

Refluxul se rezolvă prin consumul unei cine ușoare, precum o supă sau câteva fructe și prin suplimentarea cu magneziu.

Medicamentele antiacide nu numai că nu funcționează, dar nu fac nici bine. Acestea împiedică producția de acid clorhidric și implicit digerarea mâncării consumate.

Administrate pe termen lung, antiacidele pot duce la vătămarea pereților colonici și la cancerul de colon.

Hipoaciditatea gastrică duce la constipație, indigestie, infecții intestinale

Cantitatea insuficientă de acid gastric este cauza tranzitului intestinal lent și dificultăților de defecație cu care mulți se confruntă.

Tranzitul intestinal lent duce numeroase probleme de sănătate, nu doar gastrointestinale. Acidul clorhidric are multe alte roluri importante. Este antifungic și antibacterian.

În momentul în care consumăm un aliment infectat cu bacterii sau ciuperci, acidul clorhidric va ucide patogenii. Singura condiție este să avem suficient acid clorhidric în stomac.

Dacă secreția de acid gastric este sub limita normală, riscăm să dezvoltăm infecții intestinale.

Cauzele acidității gastrice reduse

Unul din factorii care contribuie la scăderea acidului clorhidric este deficitul de vitamina B12. Simptomele digestive pot să apară abia după 10-12 ani de dietă fără vitamina B12.

O altă cauză a secreției scăzute de acid gastric este băutul apei în timpul mesei. Pentru ca digestia să aibă loc în mod optim, ea trebuie să se petreacă într-un mediu acid. Stomacul este unul din organele care este și trebuie să rămână acid.

Dacă bem apă în timpul mesei, ea va spăla practic acidul clorhidric și acesta nu va mai funcționa normal.

Mulți au acest obicei, să bea apă în timp ce mănâncă, fără să știe că acest lucru diluează enzimele digestive și îngreunează digestia.

Apa trebuie să fie consumată pe stomacul gol, cu minim 30 de minute înainte de masă și cu minim 90 de minute după masă. Acest mic reapos va permite enzimelor digestive să înceapă să-și facă treaba.

Pentru ca digestia să meargă bine trebuie să mai respectăm un principiu: pauzele mari între mese. Gustările între mese fac dificilă digestia și evacuarea gastrică.

Stomacul are nevoie de 3-4 ore să digere mâncarea. Apoi mai are nevoie de o oră de repaos. Iată de ce este important să păstrăm o fereastră de 5-6 ore între mese.

De multe ori, senzația de foame între mese nu este reală. Ea este se datorează de fapt deshidratării. Încercați să beți puțină apă și vedeți dacă trece.

Acidul clorhidric este afectat și de mesele copioase înainte de culcare. Dacă ne culcăm cu stomacul plin, enzimele digestive vor încetini și tranzitul va fi foarte lent.