Hrișca ajută controlul glicemic, menține sațietatea și scade rezistența la insulină
√ Articol bazat pe studii științifice
Hrișca este o alternativă excelentă la cereale, mai ales în dieta celor cu tulburări cardiometabolice sau alergii alimentare.
Hrisca ajuta controlul glicemic, mentine satietatea, scade rezistenta la insulina: Kamran Aydinov
În ciuda aparențelor, hrișca nu este o cereală, ci o sămânță. Nu conține gluten precum grâul. Nu îngrașă, nici nu crește glicemia, precum pâinea albă.
Cuprins
Hrișca – un aliment hrănitor și vindecător
Nu doar cardiacii, bolnavii de diabet și celiacii fac bine dacă includ hrișca în dieta lor. Este un aliment foarte hrănitor, valoros pentru alimentația oricărei persoane.
Hrișca abundă în compuși nutritivi și fitocompuși benefici pentru sănătate. Conține proteine, aminoacizi, acizi grași, fibre și minerale (magneziu, cupru, fier, fosfor).
Spre deosebire de cereale, este mult mai bogată în proteine. Conține un aminoacid esențial pe care cerealele nu-l au, anume lizina.
Între antioxidanții pe care îi conține se remarcă flavonoidele: quercetina, rutina, orientina, izoorientinăa, vitexina și izovitexina. Aceștia ajută la vindecarea și prevenirea unor boli, mai ales a celor din sfera cardiovasculară și metabolică.
Hrișca și diabetul
Dr. Daniela Petrache pune hrișca pe lista alimentelor permise în diabet. Are un indice glicemic potrivit. Previne creșterea glicemiei după masă și ajută la controlul glicemic. Glucidele din compoziția sa scad insulinorezistența.
Hrișca și hormonii de sațietate
Un studiu apărut în 2013 în jurnalul „Metabolism: clinical and experimental” a arătat că hrișca modulează hormonii de sațietate gastrointestinal la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.
Un studiu mai recent, publicat în 2022 în „European Journal of Nutrition”, a arătat că semințele de hrișcă (și de cânepă) sunt mai sățioase decât carnea.
Participanții la acest studiu au consumat cantități mari de aminoacizi din carne, din hrișcă și din cânepă.
Rezultatele au arătat că mesele cu hrișcă au fost cele mai satisfăcătoare. Aceste rezultate indică faptul că plantele sunt surse valoroase de proteine.
Hrișca și cânepa au scăzut nivelul de GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului), ceea ce sugerează că aceste plante ar putea fi utile în prevenirea diabetului de tip 2 și a altor boli.
Hrișca și inima
Consumul de hrișcă are efecte bune în afecțiunile cardiovasculare. O meta-analiză apărută în 2018 în jurnalul „Nutrients” a concluzionat că hrișca reduce semnificativ concentrațiile sangvine de glucoză, colesterol total și trigliceride.
În studiiile pe animale, hrișca a scăzut cu 12-54% colesterolul total și cu 2-74% trigliceridele.
Rutina pe care hrișca o conține tonifică vasele de sânge. cAcest aliment cardioprotector previne apariția cheagurilor sangvine. Reduce inflamația și tensiunea arterială.
Hrișca are proprietăți antiinflamatoare, antidiabetice, neuroprotectoare, anticancerigene și hipotensive. Funcționează ca un prebiotic natural.
Unde se găsește hrișca
Hrișca poate fi procurată de la magazinele naturiste. Se găsește sub formă de grăunți sau făină. Semințele de hrișcă verde sunt crude, iar cele de culoare maro sunt prăjite.
Pentru rețetele de pâine și lipii este indicat să folosiți boabe de hrișcă verde, lăsate la hidratat. Consultați rețetele de mai jos.
Rețete cu hrișcă
Hrișca se fierbe precum orezul. Dar poate fi consumată și crudă, după ce a fost înmuiată în apă.
Pe site-ul nostru puteți găsi diverse rețete cu hrișcă:
Biscuiți din hrișcă, ovăz și mere (fără zahăr și gluten)
Lipii din hrișcă verde făcute în tigaie – alternativă fabuloasă la pâinea din grâu
Cum să faci pâine din hrișcă (fără gluten, fără drojdie)
Clătite din hrișcă și banane – fără zahăr, gluten sau ouă (video)
Surse articol:
1. Huda MN, Lu S, Jahan T, Ding M, Jha R, Zhang K, Zhang W, Georgiev MI, Park SU, Zhou M. Treasure from garden: Bioactive compounds of buckwheat. Food Chem. 2021 Jan 15;335:127653. doi: 10.1016/j.foodchem.2020.127653. Epub 2020 Jul 24. PMID: 32739818; PMCID: PMC7378508.
2. Stringer DM, Taylor CG, Appah P, Blewett H, Zahradka P. Consumption of buckwheat modulates the post-prandial response of selected gastrointestinal satiety hormones in individuals with type 2 diabetes mellitus. Metabolism. 2013 Jul;62(7):1021-31. doi: 10.1016/j.metabol.2013.01.021. Epub 2013 Feb 26. PMID: 23485142.
3. Neacsu M, Vaughan NJ, Multari S, Haljas E, Scobbie L, Duncan GJ, Cantlay L, Fyfe C, Anderson S, Horgan G, Johnstone AM, Russell WR. Hemp and buckwheat are valuable sources of dietary amino acids, beneficially modulating gastrointestinal hormones and promoting satiety in healthy volunteers. Eur J Nutr. 2022 Mar;61(2):1057-1072. doi: 10.1007/s00394-021-02711-z. Epub 2021 Oct 30. PMID: 34716790; PMCID: PMC8854285.
4. Li L, Lietz G, Seal C. Buckwheat and CVD Risk Markers: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients. 2018 May 15;10(5):619. doi: 10.3390/nu10050619. PMID: 29762481; PMCID: PMC5986499.
5. Dr. Daniela Petrache, Ce beneficii are hrișca: https://danielapetrache.ro/ce-beneficii-are-hrisca/
6. Noreen S, Rizwan B, Khan M, Farooq S. Health Benefits of Buckwheat (Fagopyrum Esculentum), Potential Remedy for Diseases, Rare to Cancer: A Mini Review. Infect Disord Drug Targets. 2021;21(6):e170721189478. doi: 10.2174/1871526520999201224122605. PMID: 33357186.
