Ce se întâmplă dacă renunți la pâine 30 de zile – dr. Sten Ekberg

Cu siguranță mulți se întreabă dacă pâinea mai este astăzi un aliment sănătos.

Dr. Sten Ekberg oferă câteva răspunsuri importante. Nu doar cei supraponderali, hipertensivi sau diabetici ar trebuie să cunoască aceste informații.

Ce se întâmplă dacă renunți la pâine timp de o lună – dr. Sten Ekberg

Ce se întâmplă dacă renunți la pâine timp de o lună – dr. Sten Ekberg

Este pâinea un aliment de bază?

Pâinea este un aliment de bază, vor spune mulți.

Însă nu a fost dintotdeauna prezentă în dieta noastră.

În perioada în care vechile civilizații practicau culesul și vânatul, cerealele erau consumate rar sau în cantități mici.

Oamenii din acele timpuri nu cultivau și nu creșteau lanuri întregi de grâu sau alte cereale.

Apariția agriculturii a crescut aportul de cereale, însă cerealele cultivate erau naturale.

În plus, existau doar câteva specii, care nu s-au schimbat pe o perioadă lungă de timp.

Probleme au început să apară în ultimul secol, când a intervenit modificarea genetică a cerealelor.

Omul a creat așa-zisul „grâu modern”.

Apariția grâului „modern”

Cerealele consumate în trecut erau foarte diferite de ceea ce mâncăm noi astăzi.

Grâul modern este un grâu experimental. A fost modificat special pentru a optimiza producția, pentru a-i îmbunătăți termenul de valabilitate, rezistența la schimbările climatice și la insectele dăunătoare.

În plus, au cele mai bune calități pentru gătit.

Conțin mai mult gluten și dau naștere la produse de panificație mai elastice și mai pufoase.

Nimeni nu s-a gândit însă cât de bine tolerează organismul uman acest grâu modificat.

Care sunt consecințele sale asupra sănătății?

Un produs nou, conceput în laborator, poate avea efecte negative.

Carnea și legumele sunt prezente în alimentația umană de mii de ani.

ADN-ul nostru le cunoaște și știe cum să le gestioneze.

Însă produsele modificate sunt noi și nu pot fi la fel de bine tolerate.

Anti-nutrienții din grâu

O altă problemă pe care o ridică consumul de pâine este aportul de nutrienți.

Scopul alimentelor este furnizarea de substanțe hrănitoare.

Pâinea nu doar că nu conține nutrienți esențiali, ci are și anti-nutrienți.

Anti-nutrienții sunt compuși chimici care împiedică absorbția nutrienților din alimente.

Fitații sunt un exemplu de anti-nutrienți. Aceștia se leagă de minerale (fier, zinc, calciu, magneziu) și blochează  absorbția lor.

Alți anti-nutrienți sunt inhibitori ai enzimelor (oxalați, taninuri, gluten) și lectinele.

Citește și – Socca – pâine delicioasă din făină de năut

Glutenul și intoleranțele provocate

Dr. Ekberg spune că glutenul este un amestec de 100 de proteine diferite.

Sunt două categorii principale de proteine:

Glutenini – aceștia conferă elasticitate aluatului.

Gliadine – aceștia ajută aluatul să crească în timpul coacerii.

Mulți cred că doar persoanele care suferă de boala celiacă trebuie să evite grâul sau cerealele care conțin gluten.

Doar 1% din populația lumii are această boală.

Există însă și un procent de 13% din populație care suferă de sensibilitatea non-celiacă. Aceste persoane se simt rău când mănâncă pâinea sau gluten, chiar dacă nu sunt diagnosticate cu boala celiacă.

Procentul acestor pacienți este însă mult mai mare, spune dr. Ekberg, deoarece doar 13% raportează o sensibilitate la consumul de grâu.

Acesta a descoperit că grâul este sensibilitatea numărul unu pentru majoritatea pacienților săi.

Restul procentului de populație poate tolera aparent bine grâul, însă la un moment dat va fi afectată.

Chiar dacă nu apar semne de sensibilitate sau intoleranță, este precaut să limităm consumul de pâine, crede dr. Ekberg.

Lectinele

Lectinele (proteine din grâu) pot provoca intestin impermeabil și boli autoimune, ateroscleroză sau boli cardiovasculare.

Lectinele pot împiedica de asemenea asimilarea nutrienților din alimente.

O altă problemă a lectinelor este aceea că stimulează receptorii de insulină și lipogeneza (producerea și stocarea unei cantități mai mari de grăsime).

În plus, lectinele blochează leptina și împiedică apariția senzației de sațietate.

Reglarea nivelului de zahăr din sânge 

Pâinea este alcătuită în proporție de 80% din amidon. Amidonul este o polizaharidă, adică mai multe molecule de glucoză.

Prin descompunerea acestor molecule rezultă glucoza individuală. Glucoză înseamnă zahăr, iar zahărul din sânge crește instant insulina.

Dacă renunțăm la pâine pentru 30 de zile, vom putea vedea beneficii în această privință.

Vom avea parte de o scădere a zahărului din sânge, a hemoglobinei glicozilate (A1c), a insulinei a jeun și a rezistenței la insulină.

Diabeticii care scot pâinea din meniu timp de o lună pot vedea cum acești markeri încep să revină la o valoare normală.

Ameliorarea simptomelor de SIBO

O altă problemă pe care o creează consumul de pâine și carbohidrați în general este apariția gazelor.

Carohidrații simpli determină absorbția rapidă a glucozei. Carbohidrații complecși încetinesc acest proces.

Grâul integral și produsele din grâu integral înrăuntățesc digestia deoarece cresc numărul de bacterii intestinale în loc să le hrănească.

Persoanele care suferă de SIBO (suprapopularea bacteriană intestinală) pot constata o ameliorare a simptomelor dacă renunță la pâine pentru 30 de zile.

Vor avea mai puține episoade de gaze și balonare.

Beneficiile renunțării la pâine pentru o lună 

Reducerea sau excluderea pâinii pentru 30 de zile poate duce la:

  • scăderea fitaților și îmbunătățirea absorbției mineralelor din alimente
  • scăderea glutenului și lectinelor și îmbunătățirea permeabilității și reducerea inflamației intestinale
  • îmbunătățirea absorbției nutrienților în general
  • reducerea riscului de boli autoimune, colon iritabil
  • ameliorarea afecțiunilor digestive
  • îmbunătățirea funcției de semnalizare a leptinei și insulinei
  • scăderea riscului de diabetului de tip 2, boli de inimă
  • scăderea hipertensiunii arteriale
  • scăderea poftelor alimentare și îmbunătățirea sațietății
  • scăderea greutății corporale

Să punem preț pe calitate și pe sănătate

Este important să punem preț pe calitatea alimentelor, deoarece acest lucru înseamnă garanția unei sănătăți mai bune.

Dr. Ekberg spune că americanii cheltuie 80% din venitul lor pe alimente și 20% pe îngrijiri medicale.

Suntem ieftini atunci când vine vorba despre hrana noastră. Iar acest lucru ne costă sănătatea și toți banii.

În plus, pâinea din magazine este bogată în aditivi dăunători.

Renunțarea la pâine pentru 30 de zile va reduce încărcătura toxică din organism.

Ficatul și rinichii se vor bucura cel mai mult pentru excluderea pâinii din alimentație.

Citește și – Pâinea care nu îngrașă – nutriționistul Anca Alungulesei

Diferența dintre pâinea albă, integrală și neagră

Nu contează că pâinea este albă, integrală sau neagră.

Este același tip de grâu modern, procesat, modificat, aditivat.

Grâul rafinat nu are tărâțe. Conține doar amidon și gluten.

Grâul rafinat și grâul integral au același efect asupra zahărului din sânge.

Chiar dacă grâul integral este promovat ca un aliment sănătos.

Din punct de vedere nutrițional, făina albă este mult mai dăunătoare. Este la fel de periculoasă ca și zahărul alb (rafinat).

Procesarea îndepărtează tărâța, mineralele, vitaminele și fibrele.

Antinutrienții devin de asemenea mai dăunători.

Ambele tipuri de grâu au efecte negative în boala celiacă și sensibilitatea la gluten.

Grâul integral crește mai mult riscul de alergii decât grâul rafinat.

Grâul integral este mai bun din punct de vedere al conținutului de fibre.

Adevăratul motiv pentru care majoritatea populației va beneficia de pe urma renunțării la grâu este reducerea riscului de alergii.

Cerealele antice

Cerealele antice, care nu au fost modificate sau procesate, nu produc efecte negative asupra sănătății, spune dr. Ekberg.

Acestea au mult mai multe proteine. Nu afectează zahărul din sânge.

Nu provoacă alergii sau intoleranță la gluten. Nu agravează boala celiacă.

Persoanele care au probleme ușoare cu grâul modern și încearcă cerealele nemodificate pot constata că nu mai au reacții negative.

Cei care au probleme grave și sensibilități severe la grâul modern nu vor tolera nici cerealele naturale.

În câteva zile de la renunțarea la pâine, organismul se va adapta. Va intra într-o stare de calm. Dispoziția se va stabiliza.

Încetați să consumați pâine pentru 30 de zile și constatați modificările care apar.

Notați-le și vedeți cât de importante sunt.

După cele 30 de zile, veți decide singuri dacă este cazul să renunțați definitiv la pâine sau să o reintroduceți în dietă.

În mod cert, nu veți mai simți aceeași nevoie sau poftă de a consuma pâine.

Dacă totuși vă hotărâți să includeți din nou pâinea în meniu, dr. Ekberg recomandă secara sau spelta.

Aceste cereale sunt mai benefice pentru digestie.

Meiul și hrișca sunt la fel de bune.

Citește și – Pâine dietetică, pentru diabetici și cardiaci

Sursă articol: Dr. Sten Ekberg, What if you stop eating bread for 30 days? https://www.youtube.com/watch?v=JdtTFbqaW9U&ab_channel=Dr.StenEkberg

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.