Postul este o odihnă a trupului și a sufletului – Părintele Iustin Pârvu

Sărbătorile nu ar avea același farmec și același „gust” fără o perioadă premergătoare de post.

Postul de dinaintea marilor praznice precum Paștele sau Crăciunul are o importanță deosebită, deoarece ne ajută să ne pregătim sufletește și trupește.

Efectele binefăcătoare ale postului se răsfrâng asupra întregii noastre ființe. El poate fi privit în multe feluri: ca o baie curățitoare, ca o terapie vindecătoare, ca o vreme de liniștire și de mântuire.

Părintele Iustin Pârvu numește postul este o odihnă a trupului, dar și a sufletului.

Înfometarea nu vatămă pe nici unul din ele. Și sufletul și trupul ies mai întărite din post.

Citește și – Postul – cel mai ieftin mijloc de îmbunătățire a sănătății

Căci, în fond, postul este despre a mânca mai puțin. Despre a nu da săturare pântecelui și a te ridica de la masă puțin flămând.

Pentru ca postul să dea roade duhovnicești, această flămânzire trebuie orientată spre Dumnezeu. Trebuie să postim pentru Dumnezeu, cu gândul la Dumnezeu și cu dorința de a ne apropia de El.

Cât de mult se păgubesc cei care nu țin posturile rânduite de Biserică – cât de săraci sunt sufletește! Și cât de îmbogățiți și apropiați de Dumnezeu sunt aceia care postesc cu bucurie și cu acrivie.

În familiile creștine se postește de la mic la mare și toți fac aceasta cu bucurie și în modul cel mai firesc.

Postul Crăciunului este marcat, într-adevăr, de un fior de bucurie. De emoția anticipării nașterii Fiului lui Dumnezeu, care aduce vestea bună a mântuirii noastre.

Astfel pot fi explicate și numeroasele dezlegările la pește cu care sunt presărate cele 40 de zile de post. Părintele Iustin Pârvu dă însă o altă interpretare a acestor înlesniri.

„Dezlegările, frații mei, în viața noastră ortodoxă, sunt pentru oamenii slabi, nu pentru oamenii care vor să se ostenească într-adevăr în rânduiala de post”.

Postul adevărat nu înseamnă doar să schimbi mâncarea de dulce cu mâncare de post. Înseamnă, în primul rând, înfrânare. Trebuie să eviți, cu orice chip, îmbuibarea.

Oferta de alimente și mâncăruri vegetale este foarte generoasă. Mare atenție, căci putem pica în această capcană de a ne desfăta cu tot felul de preparate de post.

Citește și – Postul nu înseamnă „alimente de post” – Pr. Nicolae Dima

Nu trebuie să ne preocupe atât de mult ce mâncăm, ci cât mâncăm. De aceea spunea Părintele Iustin că postul este o odihnă, un repaos alimentar binefăcător.

„Poți să mănânci foarte cumpătat și foarte măsurat și să te scoli de la masă cu încă oleacă de gust de a mai mânca ceva. Ceva-ul acesta înseamnă post”.

Dacă ciugulești toată ziua – un fruct, un biscuite – ăsta nu e post.

„Ajungem cum erau pe vremuri caii noștri, care aveau în fața oiștii pus un fel de traistă. Fiecare cal avea traista lui. Și cum stătea oleacă, băga capul în traistă, avea ovăz mereu acolo și îndată se apuca de roințăit. Este anulat complet postul”.

Deci trebuie puțină înfrânare. Această măsură la mâncare trebuie să o avem tot timpul. Chiar și la sărbători. Poți să te înfrupți din toate, însă câte puțin și astfel postești oricând.

Sâmbetele, duminicile și sărbătorile în care este dezlegare la pește și la vin sunt ca niște stații de încărcare. Asta deoarece în restul zilelor se practică un post mai sever, pentru cine vrea.

Citește și – Postul nu omoară omul, ci răul dinlăuntrul lui

Lunea, miercurea și vinerea se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la amiază. În aceste zile se mănâncă fără ulei, crudități sau fierturi. Marțea, joia și în weekend se mănâncă normal, cu ulei.

Sursă articol: Părintele Iustin Pârvu, Postul Crăciunului: bucuria și nevoința, O Chilie Athonită: https://www.youtube.com/watch?v=1jRpHft5Cwg&ab_channel=OChilieAthonit%C4%83-BucuriidinSf%C3%A2ntulMunte