Țelina – un medicament veritabil ascuns sub masca unui aliment
Utilizările țelinei în medicină datează încă din antichitate. Până în secolul al 16-lea, ea a fost folosită mai mult ca plantă medicinală decât ca aliment.
Rădăcina de țelină, frunzele și semințele sunt menționate în diferite sisteme de medicină tradițională din India, Pesia, Arabia și China.
Țelina – un medicament veritabil ascuns sub masca unui aliment
Cuprins
Țelina – mai mult medicament decât aliment!
Atât semințele, cât și rădăcina plantei au efect laxativ, carminativ, diuretic, emenagog, galactogog, nervin, tonic și stimulant.
Toate părțile țelinei conțin compuși fenolici (acid cafeic, acid clorogenic, chirisoeriol, acid p-cumaric, acid ferulic) și flavonoide (apigenină, apiină, luteolină, kaempferol).
Experimentele pe animale arată că apigenina îmbunătățește nivelul glucozei și capacitatea antioxidantă. Acest compus stimulează de asemenea neurogeneza.
Apiina este antiinflamatoare și detoxifiantă.
Polifenolii și vitamina C pe care îi conține participă la întărirea sistemului imunitar. Acești compuși detoxifică organismul și reduc severitatea bolilor inflamatorii.
Flavonoidele reduc speciile de oxigen reactiv și contribuie la combaterea bolilor cronice.
Studiile pe animale au arătat că țelina reduce glucoza din sânge, colesterolul și tensiunea arterială.
Protejează împotriva bolilor cardiovasculare, metabolice, hepatice și neurodegenerative.
În „Materia Medica” indiană, țelina apare ca agent diuretic, litolitic și carminativ.
Citește și - Țelina merită clasificată drept un medicament natural Datorită acțiunii sale antispasmodice, calmează simptomele de bronșită, astm și congestie pulmonară.
În medicina chineză, țelina este folosită pentru tratarea retenției de apă și controlul hipertensiunii arteriale.
Grație efectelor detoxifiante, scade aciditatea sângelui și remediază acidoza și inflamația țesuturilor.
Sucul din tulpini de țelină este benefic pentru artere, vene, țesutul conjunctiv și articulații. Relaxează mușchii și vasele de sânge.
Țelina mai este folosită și pentru oboseală, nervozitate, diabet și obezitate.
Cele mai populare leacuri includ însă semințele de țelină.
Acestea erau consumate ca atare, sub formă de decoct sau pulbere.
Semințele de țelină – pastiluțe vindecătoare
Medicul enciclopedist roman Aulus Cornelius Celsus, supranumit și „Hipocrate al latinilor” scrie în „De Medicina” despre utilizarea pudrei de semințe de țelină contra durerilor.
Din semințele măcinate și puțină miere se făcea o pastă care se aplica pe furuncule. Sau se folosea în caz de dureri de spate, dureri de gută, de sciatică sau de artrită reumatoidă.
Citește și - Țelina – „mătura reumatismelor” Fiertura sau decoctul de semințe de țelină se dădea în trecut și în dificultățile respiratorii, precum astm, bronșită și pleurezie, dar și febră sau pojar.
Semințele de țelină au efecte cardiotonice. Ajută la scăderea tensiunii arteriale. Sunt utile în tulburările cerebrale, hepatice și splenice, tulburările de somn și durerile corporale.
Ceaiul din semințe de țelină favorizează dizolvarea pietrelor la bilă și rinichi.
Leacuri din medicina indiană
Indienii au propriile lor remedii pe bază de țelină. În medicina Ayurveda, sucul de tulpini de țelină era utilizat pentru scăderea în greutate și congestia pulmonară.
Adepții acestui tip de medicină recomandă preparatele din țelină și pentru purificarea sângelui, reglarea digestiei, calmarea nervilor și eliminarea calculilor biliari și renali.
Aceștia folosesc de asemenea ceaiul din semințe pentru indigestie și flatulență.
Ajută la prevenirea și ameliorarea gutei, reumatismului, infecțiilor vezicale și urinare.
Semințele au efecte antiseptice urinare, fiind utile în infecțiile și bolile genito-urinare. Stimulează rinichii, cresc diureza și ajută la eliminarea excesului de acid uric și deșeuri metabolice.
Semințele conțin acid linoleic, un acid gras mononesaturat cu beneficii asupra sistemului cardiovascular.
Procentul de 2% de ulei esențial este compus în mare parte din d-limonen și mircen. Acești compuși reduc producerea de radicali liberi.
Semințele conțin de asemenea eugenol și piperiton, care au efecte analgezice.
Uleiul esențial din semințele de țelină calmează sistemul nervos central. Are efect sedativ, antispasmodic și anticonvulsivant.
Totodată, acționează împotriva unor bacterii, precum E. coli, Stafilococul auriu, Shigella dysenteriae, Strepcocoul faecalis și Salmonella typhi.
Ftalidele din țelină și leuștean protejează împotriva cancerului, a hipercolesterolului și a hipertensiunii arteriale.
Studiile au arătat că extractul de semințe de țelină poate combate inflamația și iritația tractului gastrointestinal.
Acesta poate fi util în gută, deoarece reduce producția de acid uric.
Compușii din semințe reduc creșterea tumorală.
Citește și - Sirop din rădăcină de țelină cu miere și lămâie – efecte tonice, întineritoare Precauții și contraindicații
Țelina stimulează uterul și este contraindicată femeilor gravide.
Persoanele cu un istoric de nefrită sau inflamații renale acute trebuie să evite semințele de țelină, deoarece acestea pot irita tractul urinar.
Semințele pot interacționa cu medicamentele pentru tiroidă, cu litiul, cu diuretice, sedative sau anticoagulante (ex. asoirină, Plavix, warfarină).
Datorită efectului diuretic, poate reduce eficiența medicamentelor.
Din cauza conținutului ridicat de pesticide din legume, copiii, vârstnicii și persoanele cu imunitatea scăzută trebuie să consume țelină crescută organic.
În caz contrar, specialiștii recomandă spălarea produselor cu o soluție salină (10% sare), care ajută la înlăturarea reziduurilor de pesticide.
O avertizare importantă era aceea de a nu consuma semințe de țelină în cazul unei înțepături sau mușcături veninoase. Din cauză că subțiază sângele, țelina poate accelera circulația veninului prin corp.
Doza obișnuită este de 3-5 g de semințe de țelină.
Sursă articol: American Botanical Council, Food as Medicine – Celery (Apium graveolens): https://www.herbalgram.org/resources/herbalegram/volumes/volume-16/number-6-june/food-as-medicine-celery/food-as-medicine-celery/
