Când se recoltează scoarța de salcie și ce remedii putem prepara din ea

Scoarța de salcie acționează ca un antiinflamator, analgezic, antipiretic natural și tonic amar.

Fiind utilă în inflamații, umflături, dureri și febră, a fost supra-numită „aspirina naturii”. În limbaj popular mai este cunoscută sub numele de „răchită albă”.

Cand se recolteaza scoarta de salcie

Cand se recolteaza scoarta de salcie: Andy / Andrew Fogg

Are proprietăți antiinflamatoare, sudorifice, febrifuge, sedative, antinevralgice, antireumatismale, vasodilatatoare cutanate, hemostatice și cicatrizante.

Vestea bună este că putem recolta singuri scoarța de salcie, la începutul primăverii.

Citește și – Ceaiul de salcie – remediu natural pentru febră și dureri

Când și cum se recoltează salcia

În scop medicinal, de la salcie se folosește doar scoarța.

Recoltarea se face în perioada martie-mai, când coaja este mai zemoasă și se desprinde ușor de pe trunchi.

Alegeți o salcie care crește într-o zonă nepoluată.

Puteți face un test, mirosind și gustând scoarța. Aceasta trebuie să aibă un miros de verde și o aromă amăruie, ca o pastilă de aspirină combinată cu vitamina C.

Dacă salcia este mare, tăiați ramurile noi. Cu un cuțit, desprindeți coaja. Ramurile mici pot fi tăiate ușor cu un foarfece de grădină.

La crengile rupte, coaja se poate jupui pur și simplu.

Ce proprietăți are salcia

Utilizările medicinale ale salciei datează de 4.000 de ani, potrivit tabletelor descoperite în Sumeria antică.

Substanța activă din scoarța de salcie a fost extrasă în anul 1827 de chimistul francez Leroux și a fost denumită „salicină”.

Odată ajunsă în corp, ea se transformă în acid salicilic – o formă cu o biodisponibilitate mai mare.

După 33 de ani, acidul saliclic a fost sintetizat într-o formă ieftină și ușor accesibilă.

Din păcate, acesta afectează mucoasa stomacală și produce sângerări și ulcerații.

După alți 30 de ani, chimistul Hofman a descoperit un ester acetilic al acidului salicilic și a creat aspirina, medicamentul pe care îl folosim și astăzi.

Astfel, scoarța de salcie a fost dată uitării. Cu toate acestea, planta conține taninuri care tonifică membranele mucoase și previne sângerările.

Din acest motiv este bine tolerată de persoanele cu ulcere sau dureri de stomac, care nu pot consuma antiinflamatoare nesteroidiene.

Conține polifenoli și flavonoide.

Salcia este amară, răcoritoare și diuretică. Ajută la reducerea fierbințelii și umflăturilor asociate cu leziuni, artrită sau volum mare de sânge.

Asemenea aspirinei, scoarța de salcie susține un flux sangvin lin în corp și împiedică formarea cheagurilor de sânge.

Este antimicrobiană. Vitamina C pe care o conține ajută la vindecarea țesuturilor afectate. Iar taninurile reduc umflătura.

Citește și – Ceaiul de salcie calmează rapid durerile de cap și durerile de spate

Preparate medicinale din salcie

Scoarța poate fi folosită proaspătă la rețete, sau se poate tăia bucăți și lăsa la uscat, pentru a o utiliza în cursul anului.

Păstrați bucățile de scoarță în pungi de hârtie, în locuri întunecoase.

Ceai de scoarță de salcie – rețetă

Pentru uz intern: se pun 10 de grame de scoarță de salcie mărunțită la fiert cu 20 ml de apă rece, timp de 20-30 de minute. Decoctul rămas se va administra în cantități mici, câte 3-4 linguri pe zi.

Ceaiul de scoarță de salcie este foarte amar. De aceea este indicat să îl amestecați cu plante aromatice, sau să consumați scoarța sub formă de tinctură ori capsule.

Pentru uz extern: se folosesc 15 g de plantă la 200 ml de apă.

Ceaiul se poate folosi sub formă de comprese, la băi generale sau băi de șezut, în ulcerații și hemoroizi.

Este bun și pentru afecțiunile gâtului și gurii dacă este utilizată sub formă de gargară.

Ulei din scoarță de salcie – rețetă

Tăiați bucăți coaja și crenguțele de salcie. Puneți-le la fiert într-un sistem bain-marie. Acoperiți complet bucățile de salcie cu ulei de măsline.

Încălziți amestecul la foc mic, fără să îl fierbeți, câteva ore pe zi, timp de mai multe zile.

Strecurați la final uleiul printr-un tifon și păstrați-l într-un borcan. Rezistă până la un an, dacă este păstrat într-un loc întunecos.

Tinctură din scoarță de salcie – rețetă

Tăiați scoarța de salcie mărunt și puneți-o într-un borcan. Acoperiți-o cu vodcă sau brandy.

Dacă scoarța de salcie este uscată, raportul este de 30 de grame de plantă la 140 ml de alcool.

Puneți capacul și lăsați planta la macerat minim 2 săptămâni. Agitați recipientul zilnic.

Dacă alcoolul s-a mai evaporat și a scăzut, completați din nou, astfel încât planta să fie scufundată complet în lichid.

Strecurați tinctura de salcie și păstrați-o în sticle închise la culoare. Are o durată de valabilitate foarte mare, de câțiva ani buni.

Doza recomandată este de 30-60 de picături pe zi.

În ce afecțiuni este utilă scoarța de salcie

Este posibil să nu funcționeze la toată lumea la fel sau în toate cazurile. Însă uneori are efect foarte bun.

  • dureri de cap
  • dureri lombare cronice
  • artrită și osteoartrită
  • dureri musculare
  • crampe
  • nevralgie
  • gută
  • umflături
  • simptome de răceală și gripă
  • febră
  • vezică urinară sau uretră iritată
  • arsuri severe
  • răni dureroase
  • insomnie
  • tristețe
  • friguri

Poate fi întrebuințată ca remediu de prim ajutor când suntem în pădure. Scoarța mestecată se poate aplica pe înțepături de insecte, umflături dureroase, tăieturi sau alte leziuni.

Citește și – Ceaiul de scoarță de salcie – înlocuitorul natural al aspirinei în dureri

Precauții și contraindicații la scoarța de salcie

Nu depășiți doza recomandată, deoarece planta poate cauza intoxicații.

Scoarța de salcie nu este indicată persoanelor care iau anticoagulante sau au alergice la aspirină ori acidul salicilic.

Surse articol:

1. Wild Foods & Medicines, Willow: http://wildfoodsandmedicines.com/willow/
2. Ștefan Mocanu, Dumitru Răducanu, Salcia, Plantele Medicinale – Tezaur natural în terapeutică, Editura Militară, București, 1986, pp. 144-145
3. Mohd Shara, Sidney J Stohs, Efficacy and Safety of White Willow Bark (Salix alba) Extracts, Phytother Res. 2015 Aug;29(8):1112-6: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25997859/

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.