Complicații cardiovasculare după COVID și 5 analize pe care trebuie să le faci – dr. Alice Munteanu

COVID-19 este o boală neobișnuită. Provoacă atât de multe simptome, încât nu poate fi catalogată ca o afecțiune respiratorie banală.

Virusul SARS-CoV-2 este un virus complex, spune Alice Munteanu, medic primar de cardiologie și medicină internă. Iar boala pe care o creează este sistemică, deoarece afectează mai multe organe și aparate.

Formele severe sunt întâlnite la persoanele cu imunitate scăzute, cu predispoziție genetică la anumite boli sau cu comorbidități.

Pe cât de lungă este perioada de convalescență, pe atât de severe sunt urmările bolii.

Persoanele care trec prin COVID-19 pot rămâne cu diverse sechele.

Paleta de simptome este foarte largă și neobișnuită unei afecțiuni respiratorii cunoscute.

Acestea pot să apară la scurt timp după vindecarea bolii sau chiar la câteva luni distanță.

Cuprins

Toggle

Sechele cu care poți rămâne după COVID

Cercetătorii încadrează simptomatologia post-COVID în sindromul „long-COVID” sau „COVID de anduranță”.

Un număr mare de pacienți se plâng de lipsă de aer, oboseală, astenie, tahicardie, tulburări digestive, slăbiciune musculară, dureri de cap, insomnie, depresie, sensibilitate crescută la frig.

Studiile recente arată că infecția cu noul coronavirus afectează în mod special sistemul circulator.

Pot fi prejudiciate circulația și vasele sangvine la nivelul mai multor organe, precum inimă, plămâni, creier sau rinichi.

Citește și – Cu ce sechele rămân cei care au trecut prin COVID – efecte pe termen lung

COVID crește riscul de mortalitate la pacienții cardiaci

Dr. Munteanu spune că infecția SARS-CoV-2 face un „cuplu periculos” cu bolile cardiovasculare.

Infecția crește și mai mult riscul de mortalitate la persoanele cu boli cardiovasculare preexistente.

Din această categorie fac parte cei cu hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarcte antecedente, operații pe cord.

„40% din pacienții cu hipertensiune arterială a fost infectată cu COVID”.

Îngrijorarea cea mare este că sunt afectate și persoanele sănătoase.

Dr. Munteanu îi îndeamnă pe cei cu boli sau risc cardiovascular să acționeze imediat, de la cel mai mic simptom de COVID-19.

Fie că este febră, durere de cap sau stare de oboseală marcantă. Să sune imediat la medicul de familie și să descrie simptomele.

Fatigabilitatea extrem de mare este un semn alarmant al acestei boli. O stare de oboseală inexplicabilă, pe care nu am mai avut-o niciodată.

„Dacă ne simțim epuizați, facem febră, avem palpitații și ne știm și cu o boală de inimă sau nu, pulsul a luat-o razna sau scade saturația și simțim că nu avem aer și obosim la eforturi mici, atunci ne alarmăm sănătos”.

Dacă ați avut COVID și v-ați vindecat, problema nu este întotdeauna rezolvată 100%.

Este foarte important să mai faceți o serie de controale medicale.

Analize necesare post-COVID

Chiar dacă vă simțiți bine și nu mai aveți niciun simptom, trebuie să verificați starea organelor interne.

Poate sunt vătămați plămânii. Poate inima a suferit o miocardită pasageră.

Poate sunt cheaguri de sânge pe undeva. Poate sunt markeri inflamatori măriți.

Chiar și ficatul suferă în această boală.

Dr. Munteanu spune că sunt necesare următoarele analize:

– o radiografie cardio-pulmonară
– un set banal de analize (neapărat testați markerii de inflamație)
– o electrocardiogramă
– o ecografie cardiacă
– o ecografie abdominală

Complicații cardiovasculare după COVID

Pe lângă faptul că afectează plămânii și respirația, cea mai gravă complicație pe care infecția cu noul coronavirus o produce este cea la nivel cardiovascular.

O serie din pacienții cu care ajung la medicul cardiolog după COVID prezintă o acumulare de lichid în jurul inimii (pericardită).

Aceasta este o complicație cardiovasculară pasageră.

Chiar și cei asimptomatici pot avea o pericardită.

Medicul poate identifica un pacient cu COVID numai în baza acestei pericardite.

O altă complicație cardiovasculară post-COVID este miocardita.

Noul coronavirus poate provoaca, la unii pacienți, o inflamație la nivelul mușchiului inimii.

Miocardita dă tulburări de ritm cardiac. Ea poate avea un caracter pasager sau nu.

Diagnosticul final de miocardită se pune în urma unui RMN de cord.

Citește și – Aspirina scade riscul de deces la pacienții internați cu COVID-19

Importanța anticoagulantelor 

COVID-19 determină o coagulare excesivă a sângelui. Cheagurile sangvine formate pot să ducă la infarct, inclusiv la tineri.

Dr. Alice Munteanu spune că persoanele care au trecut prin COVID pot avea tulburări de coagulare la nivelul vaselor de sânge mici sau mari, chiar și după ce s-au vindecat.

La persoanele cu boli cardiovasculare sau peste 40 de ani, anticoagulantele se administrează nu doar pe durata zilelor de boală, ci încă 2 săptămâni după.

Acest tratament reduce riscul de apariție a trombozele post-COVID sau accidentelor vasculare.

Dr. Muntea sfătuiește persoanele care au ieșit din COVID să mai stea o perioadă în repaos, pentru a nu suprasolicita organismul deja obosit.

Citește și – Trei plante care împiedică formarea cheagurilor de sânge în COVID-19

Sursă articol: Vorbește lumea, Complicațiile cardiovasculare post-COVID: https://www.youtube.com/watch?v=HMePFATAhq8&ab_channel=Vorbe%C8%99teLumea