Cu ce sechele rămân cei care au trecut prin COVID – efecte pe termen lung

Bazat pe studii științifice 

Infecția cu virusul SARS-CoV-2 este mult mai devastatoare decât gripa sau alte infecții virale respiratorii.

Chiar și cei care reușesc să se vindece rămân cu sechele.

Sechele post-COVID

Un procent considerabil din cei care au trecut prin COVID-19 acuză probleme de sănătate și necesită recuperare în centre de specialitate.

Acești pacienți se plâng de dificultăți respiratorii, oboseală, slăbiciune musculară, rezistență scăzută la efort, dureri de cap, lipsă de concentrare.

Au fost consemnate dereglări ale ritmului cardiac și tulburări de natură neurologică.

Spre deosebire de virusul gripal, SARS-CoV-2 nu prejudiciază doar aparatul respirator.

Datele recente converg asupra faptului că acesta vatămă în mod prioritar sistemul circulator.

Din această cauză pot să apară tulburări macro și micro-circulatorii la nivelul tuturor organelor, precum plămâni, inimă, rinichi sau creier.

Efectele pot să apară la mult timp după vindecare

Sechelele pe care infecția COVID-19 le produce asupra organismului pot să apară imediat după recuperare, sau la o distanță considerabilă.

Sunt persoane care acuză dizabilități chiar și după câteva luni de la diagnostic.

Prof. Bin Cao – director la „Respiratory and Critical Care Medicine” de la Spitalul din Bejing -a precizat că această boală poate să creeze disfuncții pentru cel puțin 6 luni de zile.

Acest lucru arată un lucru îngrijorător, și anume că cei care au trecut prin COVID nu se vindecă complet, cel puțin nu imediat.

Sindromul „long-COVID” (COVID-de anduranță)

Daunele provocate pe termen lung de infectarea cu acest virus au fost numite de cercetători sindromul „long-COVID”, sau COVID-de anduranță.

Long-COVID se referă la o varietate de leziuni prezente la nivelul organelor, raportate de persoanele care au trecut prin infecția cu noul coronavirus.

Studiu amplu pe supraviețuitori post-COVID

Cercetătorii francezi au realizat un studiu de cohortă retrospectiv și au analizat datele de la 81 de milioane de pacienți, dintre care 273,618 supraviețuitori ai infecției cu SARS-CoV-2.

Au fost evaluate incidența și co-apariția efectelor la 3-6 luni post-COVID.

Nouă caracteristici specifice au fost luate în considerare:

  • dificultățile respiratorii sau senzația de sufocare
  • oboseala
  • durerile în gât sau toracice 
  • durerile de cap
  • alte dureri
  • simptome abdominale
  • mialgie 
  • simptome cognitive
  • anxietate sau depresie

57% dintre supraviețuitori au avut unul sau mai multe simptome de long-COVID în decursul perioadei de 6 luni după ieșirea din boală.

36,55% au prezentat simptome după 3-6 luni.

Citește și – Omega-3 protejează împotriva decesului de COVID

Incidența urmărilor post-COVID

Simptomele înregistrate au avut următoare incidență:

ANOMALII RESPIRATORII:

  • 18,71% în intervalul 1-180 de zile;
  • 7,94% în intervalul 90-180 de zile.

OBOSEALĂ/STARE DE RĂU:

  • 12,82% în intervalul 1-180 de zile;
  • 5,87% în intervalul 90-180 de zile.

DURERI ÎN GÂT SAU ÎN PIEPT:

  • 12,60% în intervalul 1-180 de zile;
  • 5,71% în intervalul 90-180 de zile.

DURERI DE CAP:

  • 8,67% în intervalul 1-180 de zile;
  • 4,63% în intervalul 90-180 de zile.

ALTE DURERI:

  • 11,60% în intervalul 1-180 de zile;
  • 7,19% în intervalul 90-180 de zile.

SIMPTOME ABDOMINALE:

  • 15,58% în intervalul 1-180 de zile;
  • 8,29% în intervalul 90-180 de zile.

MIALGIE (dureri musculare):

  • 3,24% în intervalul 1-180 de zile;
  • 1,54% în intervalul 90-180 de zile.

TULBURĂRI COGNITIVE:

  • 7,88% în intervalul 1-180 de zile;
  • 3,95% în intervalul 90-180 de zile.

ANXIETATE/DEPRESIE:

  • 22,8% în intervalul 1-180 de zile;
  • 15,49% în intervalul 90-180 de zile.

Rezultatele studiului au fost publicate pe 28 septembrie 2021 în jurnalul „PLOS Medicine”.

Au fost observate diferențe în ceea ce privește incidența și co-apariția simptomelor în funcție de sex, vârstă și severitatea infecției.

COVID afectează toate sistemele și organele corpului

Un număr considerabil din cei trecuți prin COVID ajung în centrele de recuperare cu diferite sechele.

Dr. Sanda Patrichi, medic primar neurolog și manager la Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca spune că noul coronavirus produce dizabilități la nivelul tuturor sistemelor și organelor.

Poate afecta plămânii, cauzând insuficiență respiratorie, probleme de oxigenare sau fibroze.

Poate afecta sistemul cardio-vascular, modificând ritmul cardiac și circulația sangvină.

Alte sisteme atinse de COVID sunt cel nervos periferic și oste-articular. Convalescenții acuză o putere musculară redusă, furnicături, amorțeli, mobilitate scăzută, contracții musculare slabe.

Pot surveni schimbări și la nivel psihic. Mulți se plâng că au o capacitate de concentrare diminuată, tulburări de memorie și de somn.

La unele persoane, lipsa gustului și a mirosului poate persista luni de zile.

Alte consecințe pot fi:

  • febra
  • senzația de amețeală
  • înrăutățirea stării după efort fizic sau mental
  • sindromul post terapie intensivă
  • tromboze, hemoragii
  • înrăutățirea unor boli prezente (diabet zaharat, probleme respiratorii, cardiace, renale, hepatice, endocrine, boli autoimune, cancere)
  • scăderea randamentului la locul de muncă la cei internați la ATI.

Citește și – Saturația de oxigen scăzută în COVID-19 – simptome, cauze și riscuri

„Unii acuză simptomele acestea imediat după trecerea peste boală, ca o reminiscență imediată, alții la o lună după ce s-au vindecat, alții la un interval și mai mare”, spune dr. Patrichi.

Nu sunt doar persoane de vârstă medie, ci și tineri.

După cum am văzut din studiul de mai sus, rata de anxietate și depresie post-COVID este cea mai mare. Ea poate fi dată și de îngrijorarea privind recuperarea dificilă din boală.

Tabloul complet al simptomelor și cauzelor acestora nu este încă pe deplin elucidat.

Un lucru este cert. Infecția cu noul coronavirus afectează întregul corp. Simptomele pot să apară și să dispară în timp.

Investigații importante

Dacă prezentați semne ale sindromului long-COVID, adresați-vă medicului de familie.

Acesta va indica analizele necesare identificării cauzelor simptomelor și mijloacele adecvate de tratament.

Citește șiVitamine și suplimente pe care orice bolnav de COVID trebuie să le ia – dr. Virgiliu Gheorghe

Surse articol:

1. Maxime Taquet, Quentin Dercon, Sierra Luciano, John R. Geddes, Masud Husain, Paul J. Harrison, Incidence, co-occurrence, and evolution of long-COVID features: A 6-month retrospective cohort study of 273,618 survivors of COVID-19, PLOS Medicine, September 28, 2021. https://doi.org/10.1371/journal.pmed.1003773: https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1003773
2. G4 Media, Cătălin Suciu, Sindromul Long-COVID: https://www.g4media.ro/sindromul-long-covid-zeci-de-romani-ajung-in-centre-de-recuperare-cu-sechele-in-organism-la-luni-de-zile-dupa-ce-au-trecut-prin-boala.html
3. British Lung Foundation, What is long COVID? https://www.blf.org.uk/support-for-you/long-covid/what-is-long-covid
4. Mayo Clinic, COVID-19 (coronavirus): Long term effects: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-long-term-effects/art-20490351
5. Bucur-Letiția, Revenirea în activitatea profesională a convalescenților după COVID-19; Medlife: https://www.medlife.ro/articole-medicale/revenirea-activitatea-profesionala-convalescentilor-dupa-covid-19

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.