30 g de semințe de in pe zi scad tensiunea arterială și riscul de evenimente ischemice

√ Bazat pe studii științifice

Aceste semințe minuscule, care alunecă printre degete, sunt considerate un aliment funcțional și o strategie simplă de îmbunătățire a sănătății.

Inul este o plantă cu semințe oleaginoase cu o valoare nutrițională și terapeutică remarcabilă.

Uleiul din semințele de in este bogat în acid alfa-linoleic, acid linoleic, lignani, fibre și mulți alți compuși bioactivi.

Cuprins

Toggle

Semințele de in protejează împotriva bolilor cardio-metabolice

O recenzie recentă, publicată în anul 2020, a concluzionat că includerea acestor semințe în dietă ne poate proteja de multe boli actuale.

Semințele de in contribuie la reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare, diabet, dislipidemie, obezitate, sindrom metabolic și inflamații.

Citește și – Semințele de in – 30 de grame pe zi ne pot prelungi viața

Indiferent de forma în care sunt consumate, pot ajuta la controlul grăsimilor din sânge, a glucozei a jeun, a rezistenței la insulină, a greutății corporale, a circumferinței taliei, a indicelui de masă corporală și a tensiunii arteriale.

Referitor la acest ultim aspect, studiile au demonstrat că semințele de in au efecte antihipertensive promițătoare.

Semințele de in reduc placa și tensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major al bolilor cardiovasculare. Este extrem de răspândită în zilele noastre.

Se estimează că până în anul 2025, 1,5 miliarde de oameni se vor confrunta cu această problemă de sănătate.

Cercetările precedente pe animale au demonstrat că semințele de in au efecte cardioprotectoare.

Mai mult decât atât, exercită o acțiune anti-aterogenică semnificativă. Adică previn formarea de plăci grase în artere.

Ateroscleroza obstrucționează fluxul sangvin, perturbă contracțiile vasculare și crește riscul de evenimente ischemice.

Citește și – Semințele de in au efecte bune în diabet – dr. Daniela Petrache

Studiu uman

Studiul de față a fost realizat pe oameni. Au fost selectați 100 de pacienți cu boala arterială periferică.

Aceasta este o afecțiune circulatorie, la care contribuie foarte mult tensiunea arterială crescută.

Jumătate din participanți au primit în plus față de dieta obișnuită 30 de grame de semințe de in măcinate pe zi.

Celălalt grup a primit un placebo (grâu măcinat). Studiul a durat 6 luni.

Cercetătorii au măsurat tensiunea arterială înainte și la finalul intervenției.

Rezultatele au fost publicate de American Heart Association în jurnalul „Hypertension”.

Comparativ cu grupul placebo, persoanele care au consumat semințe de in au avut o scădere substanțială a tensiunii arteriale.

Mai exact, diferența a fost de 10 mmHg în ceea ce privește tensiunea sistolică și 7 mmHg în tensiunea diastolică.

Aceste îmbunătățiri au fost observate cu precădere la persoanele care au avut inițial o tensiune sistolică peste 140 mmHg.

Semințele de in au demonstrat, în urma acestui studiu, că sunt un aliment important pentru persoanele cu hipertensiune arterială.

În plus, inhibă aritmia cardiacă.

Efectele asupra tensiunii sistolice și diastolice au fost puse pe seama acidului alfa-linoleic din semințele de in. Și lignanii au contribuit la ameliorarea tensiunii diastolice.

Cei care au primit semințe de in au avut parte de o creștere notabilă a acidului gras alfa-linoleic și a enterolignanilor.

Semințele de dovleac, nucile, uleiul de măsline și afinele ajută de asemenea la scăderea tensiunii arteriale.

Citește și – Iaurt cu semințe de in – o combinație care scade colesterolul și îmbunătățește sănătatea cardiovasculară

Precauții

Atenție, semințele de in trebuie înmuiate în apă înainte de a le consuma.

În stare crudă conțin mult acid fitic, un antinutrient care afectează absorbția optimă a calciului, zincului, magneziului, fierului și cuprului.

În plus față de atenția la dietă, hipertensivii trebuie să facă multă mișcare fizică.

Exercițiile regulate – inclusiv mersul zilnic pe jos – ajută la reglarea tensiunii arteriale.

Surse articol:

1. M. C. Dupasquier, A.-M. Weber, B. P. Ander, P. P. Rampersad, S. Steigerwald, J. T. Wigle, R. W. Mitchell, E. A. Kroeger, J. S. C. Gilchrist, M. M. Moghadasian, A. Lukas, and G. N. Pierce, Effects of dietary flaxseed on vascular contractile function and atherosclerosis during prolonged hypercholesterolemia in rabbits, Heart and Circulatory Physiology, Volume 291, Issue 6, December 2006, Pages H2987-H2996: https://journals.physiology.org/doi/full/10.1152/ajpheart.01179.2005
2. Kajla P, Sharma A, Sood DR. Flaxseed-a potential functional food source. J Food Sci Technol. 2015;52(4):1857-1871. doi:10.1007/s13197-014-1293-y: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4375225/
3. Parikh M, Netticadan T, Pierce GN. Flaxseed: its bioactive components and their cardiovascular benefits. Am J Physiol Heart Circ Physiol. 2018 Feb 1;314(2):H146-H159. doi: 10.1152/ajpheart.00400.2017. Epub 2017 Nov 3. PMID: 29101172: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29101172/
4. Shayan M, Kamalian S, Sahebkar A, Tayarani-Najaran Z. Flaxseed for Health and Disease: Review of Clinical Trials. Comb Chem High Throughput Screen. 2020;23(8):699-722. doi: 10.2174/1386207323666200521121708. PMID: 32436825: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32436825/
5. Agata P, Flaxseed has potent antihypertensive effects, a study finds, Herba Zest: https://www.herbazest.com/news/flaxseed-has-potent-antihypertensive-effects-a-study-finds