NUTRIENȚI-cheie implicați în IMUNITATEA înnăscută și dobândită (+surse alimentare)

Sistemul imunitar este cel mai credincios paznic al organismului nostru. El lucrează non-stop pentru a ne proteja de infecții și de boli.

Pentru a funcționa optim, are nevoie de o alimentare adecvată de nutrienți. Este bine știut faptul că malnutriția și lipsa a unuia sau a mai multor micronutrienți (vitamine și minerale esențiale) reduc semnificativ apărarea imunitară. 

Nutrienti pentru imunitate

În cele mai multe cazuri, corectarea deficitului nutrițional ajută la restaurarea funcțiilor imune afectate.

Când sistemul imunitar nu funcționează corect 

Sistemul imunitar este alcătuit dintr-un sistem complex de organe, țesuturi și celule, localizate în diferite părți ale corpului. Sarcina lui principală este să recunoască invadatorii străini și celulele anormale și să le diferențieze de celulele sănătoase.

Dacă sistemul imunitar eșuează și nu mai distinge între celulele corpului și celulele dăunătoare, corpul lansează răspunsuri imune împotriva propriilor țesuturi în locul celor invadatoare. În acest context apar bolile autoimune.

O altă situație care arată proasta funcționare a sistemului imunitar este alergia. Alergia apare atunci când sistemul imunitar reacționează la substanțe din mediu pe care organismul celor mai mulți oameni poate să le tolereze, declanșând reacții adverse.

Răspunsurile imune înnăscute și dobândite

Răspunsul imunitar este de două tipuri: înnăscut și dobândit. Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare a corpului împotriva patogenilor dăunători și a celulelor anormale, precum virusuri, bacterii, paraziți, mucegaiuri, alergeni sau celule canceroase. Răspunsul imun înnăscut este imediat.

Imunitatea dobândită (sau imunitatea adaptivă) este a doua linie de apărare împotriva invadatorilor străini. Răspunsul imun dobândit este bine țintit către un anumit patogen. Expunerea la acesta stimulează producția unor celule imune care marchează patogenul pentru a-l distruge.

Această imunitate se numește „dobândită” deoarece răspunsul imun se dezvoltă după mai multe expuneri la un anumit patogen. După prima expunere celulele imune rețin patogenul sau pericolul întâlnit și vor răspunde la el mult mai repede data viitoare.

Celulele albe de sânge sunt celule ale sistemului imunitar produse în interiorul măduvei spinării. Ele călătoresc prin corp în interiorul vaselor limfatice, aflate în contact cu fluxul sanguin. Există mai multe tipuri de celulele albe de sânge:

• Neutrofilele – înghit și distrug invadatorii străini
Monocitele (macrofagele) – înghit și distrug invadatorii străini
Eozinofilele – combat infecțiile cu paraziți
Bazofilele – eliberează histamină
Limfocitele – atacă patogeni specifici
• Celule plasmatice – produc anticorpi

Nutrienți implicați în imunitate

Pentru ca sistemul imunitar să funcționeze optim, el are nevoie de un aport adecvat de vitaminele C și D. Iar studiile au arătat că mărirea dozelor în cazul acestor vitamine ar putea oferi beneficii adiționale în ceea ce privește imunitatea.

O altă clasă de nutrienți cu un rol important în imunitate este clasa acizilor grași esențiali Omega-3, care cuprinde acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahezaenoic (DHA). Aceștia au efecte antiinflamatoare puternice, mai ales la persoanele cu inflamație sistemică acută sau cronică.

Acizii grași esențiali Omega-3

Acizii grași Omega se numesc „esențiali” deoarece corpul are nevoie de ei dar nu îi poate produce singur. Trebuie să îi ia din alimente. Acizii grași esențiali sunt componente structurale ale tuturor celulelor din corp și se transformă în compuși care influențează imunitatea și inflamația.

EPA și DHA au un efect antiinflamator general. În stadiile cronice de inflamație (precum în artrita reumatoidă sau ateroscleroză), suplimentarea cu acești acizi s-a dovedit eficientă în reducerea simptomelor de artrită și a riscului de evenimente cardiace.

„International Society for the Study of Fatty Acids and Lipids” și alte organizații de sănătate recomandă cel puțin 500 mg de EPA și DHA pe zi. Institutul Linus Pauling recomandă adulților sănătoși să mănânce pește de 2 ori pe săptămână, echivalentul a 500 mg de EPA și DHA pe zi. Dacă nu vă place peștele, puteți lua un supliment cu ulei de pește (2 grame), de câteva ori pe săptămână, la sfatul medicului.

Proteinele

Malnutriția protein-calorică apare în urma unui aport extrem de redus de calorii și/sau proteine în dietă. Fără un consum adecvat de proteine și calorii toate funcțiile esențiale ale corpului suferă, inclusiv funcția imună.

Fără suficiente blocuri de construcție (din proteine) și energie (din calorii), corpul nu poate fabrica celule imune și factori imuni pentru apărarea corpului de boli și infecții. Mai cu seamă este suprimată imunitatea dobândită.

Malnutriția protein-calorică afectează peste o treime din copiii preșcolari defavorizați (80% din ei trăiesc în Asia, 15% în Africa și 5% în America Latină). Ea provoacă:

– probleme de creștere fizică și dezvoltare mentală cu repercusiuni până la vârsta maturității
– susceptibilitate mărită la infecții
– risc crescut de boli și deces
– lipsă de micronutrienți esențiali pentru imunitate: vitamina A, vitamina B6, acid folic, vitamina E, zinc, fier, cupru și seleniu

Cuprul

Acest mineral esențial susține producția de energie, utilizarea fierului, apărarea antioxidantă a corpului și sinteza neurotransmițătorilor și a țesutului conjunctiv. Este o componentă structurală și funcțională a unei enzime antioxidante care protejează celulele imune de daunele stresului oxidativ. Cuprul poate ajuta celulele imunitare înnăscute să ucidă bacteriile.

Lipsa de cupru cauzează neutropenie – scăderea anormală a numărului de neutrofile (celule imune) și creșterea riscului de infecții. Atât deficitul, cât și excesul extrem (deși mai rar) de cupru poate afecta negativ funcția imunitară.

Cele mai bune surse alimentare de cupru sunt:

• crustaceele – scoici, moluște crabi
• nucile – alunele de pădure, migdalele, caju
• leguminoasele – lintea, mazărea, fasolea
• ficatul – de vită, de miel, de gâscă

Acidul folic

Acidul folic este o vitamină din grupul B, necesară pentru sinteza ADN-ului și formarea de noi celule. Este implicată împreună cu vitaminele B12 și B6 în numeroase activități celulare.

Celulele imune au nevoie de acid folic pentru formarea de noi celule și construirea unui răspun imun optim. Studiile pe animale și studiile observaționale au arătat că lipsa de acid folic crește susceptibilitatea la infecții.

La persoanele cu deficit sever de acid folic (anemie megaloblastică) numărul și activitatea limfocitelor T sunt mai mici. Corectarea deficitului restaurează funcțiile imune afectate.

Cele mai bune surse alimentare de acid folic sunt:

• leguminoasele – fasolea, mazărea, lintea
• legumele cu frunze verzi – spanacul, salata verde
• pâinea îmbogățită cu vitamine

Fierul

Acest mineral esențial este implicat în producția a sute de proteine vitale, în producția de energie, în transportul și stocarea oxigenului și în susținerea enzimelor antioxidante.

Este totodată o parte structurală și funcțională a mai multor enzime metabolice și antioxidante necesare pentru o funcție imuntară normală. În cantități adecvate, fierul este necesar pentru producția de limfocite T și generarea de specii reactive de oxigen care distrug patogenii.

Un aspect interesant este că și agenții infecțioși au nevoie de fier pentru a se înmulți și supraviețui. Organismul a dezvoltat propriile lui măsuri de pentru reținerea fierului în timpul unui răspuns împotriva unei infecții sau inflamații, însă mulți patogeni au dezvoltat la rândul lor strategii de dobândire a fierului.

Atât deficitul cât și excesul de fier pot afecta funcția imunitară și riscul de infecții. Un procent de 30% din populația lumii are lipsă de fier. Corectarea deficitului este esențială pentru creștere și dezvoltare, pentru imunitate, supraviețuire și îmbunătățirea calității vieții.

Supradozajul de fier poate crește riscul de anumite infecții.

Cele mai bune surse alimentare de fier sunt:

• carnea roșie
• carnea de pasăre
• peștele
• lintea și alte leguminoase
• cerealele fortificate

Seleniul

Și acest mineral esențial influențează funcția imunitară, precum și funcția hormonilor tiroidieni. Seleniul protejează celulele imune de daunele oxidative și influențează producția de citokine și eicosanoide – mesageri chimici care reglează inflamația și funcția celulelor imune.

Lipsa de seleniu poate afecta imunitatea prin creșterea stresului oxidativ. Corectarea deficitului poate îmbunătăți anumite aspecte ale imunității, precum răspunsul imun dobândit. Acest mineral poate însă agrava astmul alergic.

Cele mai bune surse alimentare de seleniu sunt:

• carnea de vită, de porc și de pui
• nucile braziliene
• semințele de floarea soarelui
• tonul, creveții, moluștele

Vitamina A

Vitamina A (retinol) este esențială pentru vedere, reproducere, creștere și dezvoltare celulară, dar și pentru funcția imună. Ea menține integritatea pielii, a ochilor, a tractului respirator, gastrointestinal și genito-urinar, întărind astfel barierele corpului împotriva microorganismelor dăunătoare.

Corpul are nevoie de vitamina A pentru buna funcționare a celulelor imune care produc anticorpi. La copiii în creștere (din țările dezvoltate), lipsa de vitamina A poate afecta vederea și crește riscul de deces din cauza infecțiilor și a bolilor diareice.

La copiii peste 6 luni din țările cu un venit mic, suplimentarea cu vitamina A în scop preventiv poate reduce recidivarea diareei și a pojarului, crescând semnificativ șansele de supraviețuire.

Suplimentele cu vitamina A sunt recomandate doar populațiilor subnutritive și persoanelor cu dovezi clare de deficit.

Cele mai bune surse alimentare de vitamina A sunt:

• uleiul de ficat de cod
• ouăle
• cartofii dulci copți și alte legume și fructe portocalii sau galbene

Vitamina B6

La fel ca acidul folic, vitamina B6 este necesară pentru formarea de noi celule imune și construirea unui răspuns imunitar eficient. Studiile pe animale și câteva studii controlate sugerează că lipsa de vitamina B6 afectează funcția imunitară, reducând îndeosebi imunitatea dobândită (producția de limfocite și citokine și formarea de anticorpi).

Cele mai bune surse alimentare de vitamina B6 sunt:

• somonul, tonul, halibut
• carnea de pui, de curcan, de rață
• alunele de pădure, nucile, fisticul

Cumpără de aici:

[wcepe_products ids= ‘10050’ button=’Cumpără aici’]

Vitamina B12

Această vitamină transformă alimentele în energie utilizabilă, este necesară pentru buna funcționare a nervilor și formarea de celule roșii de sânge, proteine și ADN.

În ce privește imunitatea, are același rol ca celelalte vitamine B (acidul folic și vitamina B6). Lipsa de vitamina B12 (anemie pernicioasă) suprimă activitatea celulelor NK (natural killer) și reduce numărul de limfocite T circulante.

Cele mai bune surse alimentare de vitamina B12 sunt:

• peștele și crustaceele
• carnea de pui, de rață și de curcan
• carnea roșie (vită, porc, miel)

Vitamina C

Acidul ascorbic este importantă pentru apărarea antioxidantă (neutralizează diverse specii de oxigen reactiv) și protejarea celulelor imune și a celulelor din apropiere de daunele speciilor reactive de oxigen.

Studiile in vivo au arătat că vitamina C ar putea crește producția și funcția unor celule imune care devorează și ucid invadatorii străini.

Celulele imune acumulează vitamina C și o folosesc rapid în timpul unui răspuns imun. Cel mai mult pot beneficia în sens imunitar de pe urma suplimentării cu vitamina C persoanele cu deficit. Trebuie să știm că fumatul, stresul fizic și oxidativ și anumite boli solicită mai multă vitamina C.

Nu există dovezi suficiente pentru recomandarea vitaminei C în prevenirea pneumoniei la populația generală. În urma unei administrări de rutină, vitamina C poate avea un efect benefic ușor asupra răcelilor la anumite persoane (scurtează durata bolii).

Cele mai bune surse alimentare de vitamina C sunt:

• kiwi
• căpșunele
• broccoli
• kale
• roșiile
• ardeii grași

Vitamina D

Vitamina D este importantă pentru menținerea echilibrului dintre calciu și fosfor, pentru menținerea sănătății oaselor, reglarea funcției imunitare, creșterea și dezvoltarea corpului.

Corpul o poate produce în piele în urma expunerii la razele ultraviolete ale soarelui, sau o poate obține din alimente și suplimente.

Vitamina D este implicată în imunitate astfel: crește expresia proteinelor antibacteriene, reduce riscul bolilor autoimune și a rejecției transplantului de țesut.

Nivelurile serice scăzute de vitamina D3 (o măsură de încredere a nivelului de vitamina D) au fost asociate cu un risc crescut de infecții respiratorii. Studiile sugerează că suplimentarea zilnică cu vitamina D ar putea reduce susceptibilitatea la infecțiile tractului respirator superior.

Nivelurile scăzute de vitamina D3 sunt observate mai ales la persoanele cu boli autoimune, inclusiv cu diabet zaharat de tip 1 insulino-dependent, scleroză multiplă, lupus eritematos sistemic sau artrită reumatoidă.

Cele mai bune surse alimentare de vitamina D sunt:

• somonul
• macroul
• sardinele
• laptele fortificat

Vitamina E

Vitamina E este implicată în activitatea funcțională a celulelor imune (mai ales a limfocitelor T), protejează membranele celulare și reduce producția de factori care suprimă sistemul imunitar.

Suplimentarea cu vitamina E poate crește rezistența la infecțiile respiratorii în cazul unor persoane.

Cele mai bune surse alimentare de vitamina E sunt:

• ulei de floarea soarelui
• nuci, alune de pădure, arahide, migdale
• avocado

Zincul

Corpul are nevoie de zinc pentru creșterea și dezvoltarea celulelor imune implicate în imunitatea înnăscută și dobândită. Este de asemenea important pentru sinteza anticorpilor.

Acest mineral este o componentă structurală și funcțională a proteinelor și enzimelor critice pentru funcția imună normală. O enzimă antioxidantă care conține zinc protejează celulele imune de speciile reactive de oxigen generate pentru distrugerea patogenilor invadatori în timpul unui răspuns imun.

Lipsa de zinc crește riscul de infecții, mai ales la copii și vârstnici. Suplimentarea cu zinc scade frecvența, severitatea și durata scaunelor diareice la copii.

Administrarea de tablete cu zinc la declanșarea simptomelor de răceală poate reduce durata bolii.

Cele mai bune surse alimentare de zinc sunt:

• scoicile, crabii
• carnea roșie
• carnea de vită, carnea de porc
• fasolea neagră, năutul

Probioticele

Probioticele sunt bacterii vii benefice (Lactobacili și Bifidobacteria), care se găsesc în produse lactate, alimente fermentate și suplimente alimentare. Este important să le consumăm cu regularitate, deoarece ele rămân în colon doar temporar.

Bacteriile vii care locuiesc în colon influențează numeroase aspecte ale imunității: creează o barieră împotriva colonizării patogenilor, interacționează cu celulele imune și le îmbunătățește funcția, contribuie la menținerea barierei antimicrobiene din intestin, produc acid lactic și proteine antibiotice care inhibă direct creșterea de patogeni.

Probioticele pot preveni diareea cauzată de utilizarea antibioticelor de copii și adulți în spitale. Nu există suficiente dovezi care să susțină eficiența lor în reducerea infecțiilor respiratorii.

Articol tradus din: Oregon State University, Immunity In Brief: https://lpi.oregonstate.edu/mic/health-disease/immunity-in-brief

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.