Când te rogi, Dumnezeu așteaptă răspunsul la întrebarea: Crezi că pot să fac Eu aceasta?

De multe ori, rugăciunea noastră este lipsită de căldură, de dragoste sau chiar de atenție. Ne rugăm cu mintea plină de gânduri. Suntem distrași sau uneori chiar descumpăniți.

De câte ori nu s-a întâmplat să ne rugăm doar pentru că așa cere pravila zilnică, fără pic de credință.

Unul din lucrurile esențiale de care atârnă o rugăciune reușită este conștientizarea prezenței Interlocutorului nostru.

Trebuie să știm Cui ne adresăm și Cine este Cel Care primește rugăciunea noastră. Clipa în care conștientizăm că Cel din fața noastră este chiar Dumnezeu ne aduce o frică bună, un sentiment de frică sfântă și de smerenie.

Destinatarul rugilor noastre nu este oricine, ci Dumnezeu atotputernic. Atunci când ne rugăm, mintea și inima noastră trebuie să fie ferm convinse de atotputernicia lui Dumnezeu. Iată ce frumos spune Sfântul Ioan de Kronstadt:

„Ține minte că, atunci când I te rogi, Dumnezeu așteaptă de la tine un răspuns afirmativ la întrebarea pe care ți-o pune înlăuntrul tău: „Crezi că pot să fac Eu aceasta?”

La această întrebare trebuie să avem deja răspunsul formulat, care să vină din adâncul: „Da, Doamne!” La aceasta, Dumnezeu ne răspunde: „Fie ție după credința ta”.

Iar dacă răspunsul la această întrebare nu este încă sigur, ci șovăielnic, trebuie să strigăm cu durere: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”

Sfântul Ioan de Kronstadt spune că îndoiala este o hulă împotriva lui Dumnezeu. Este „o minciună fără rușine a inimii, expresie ea însăși a duhului minciunii care s-a oploșit în inimă, luând locul Duhului adevărului”.

Rugăciunea noastră trebuie să fie atât de plină de credință încât să cuprindă și mulțumirea pentru împlinirea cererilor.

„Toate câte cereți, rugându-vă, să credeți că le-ați primit, și le veți avea” (Marcu 11, 24).

Lui Dumnezeu Îi putem cere lucruri posibile, dar și imposibile. El este făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute, dar și Cel care „cheamă la ființă cele ce încă nu sunt” (Romani 4, 17).

„Pot să cer ceea ce este cu putință, știind că pentru Dumnezeu este cu putință ceea ce oamenilor le este cu neputință. Dacă aș cere și ceea ce nu este încă, El mi le-ar putea da, făcându-l. Dumnezeu ar putea face pentru mine chiar și ceea ce, după mintea mea, ar fi cu neputință”.

Citește și: Credința nu este o construcție logică, ci o stare reală – Părintele Sergiy Baranov

Sursă articol: Sfântul Ioan de Kronstadt, Crezi că pot să fac Eu aceasta? Doxologia: https://doxologia.ro/crezi-ca-pot-sa-fac-eu-aceasta