Inima smerită trece cu vederea defectele celorlalți și pe toate le vede bune și frumoase

Smerenia este darul lui Dumnezeu, care atinge inima și o îmblânzește. O preface dintr-o inimă egoistă într-o inimă plină de iubire pentru toți.

Ea devine locaș al Sfântului Duh și de aceea o face simțitoare a tot binele.

Sfântul Porfirie Kavsokalivitul spunea că inima care are smerenie le vede pe toate bune. Ea simte încă de acum, de aici, starea de bucurie și împlinire din Împărăția lui Dumnezeu.

Smerenia nu este cea pe care o mărturisim cu gura, o afișăm cu ținuta sau chipul nostru. Aceasta este ceva ce noi credem că este smerenie. 

Citește și – Dacă ai smerenie, ai dragoste, și dacă ai dragoste, iubești pe tot omul – Starețul Dionisie de la Colciu

Dar adevărata smerenie, spune Părintele Porfirire, este un dar al lui Dumnezeu care îți atinge inima și te schimbă întru totul. Te face mielușel. Un mielușel fericit.

„Dumnezeu dă acest dar când găsește sufletul pregătit. Atunci privește cu mulțumire și atrage sufletul spre El”.

Dacă vrem să primim darul smereniei, trebuie să ne ostenim și noi în această direcție. Trebuie să fim atenți la gândurile noastre, să nu permitem să se strecoare niciun gând de judecată, de mânie sau de osândire a aproapelui.

Acestea sunt semne ale mândriei sau ale iubirii de sine, care sunt potrivnice Duhului lui Dumnezeu și opuse smereniei.

Citește și – Însușirea smereniei este a vedea la tine păcatele, iar la ceilalți însușirile bune

Cineva i se plângea Părintelui Porfirie că nu poate lucra cu un anumit frate pentru că era foarte mofturos. În loc să-l îndreptățească, Părintele l-a certat:

„Măi, tu ești plin de egoism! Știi asta? Din cauza egoismului tău le pățești pe toate!”

Atunci când te desparți de semenii tăi din cauza defectelor, cusurilor sau caracterului lor insuportabil, te desparți de Dumnezeu. Cazi din iubirea Lui și harul lui Dumnezeu te lasă în părăsire.

Reacțiile noastre la neajunsurile celorlalți trebuie să izvorască din dragostea noastră față de ei și nu din iubirea față de noi înșine.

„Dimpotrivă, să treci cu vederea slăbiciunile lor, și, fără să le imiți, să devii una cu ei, lucrând împreună. Fă ce spun ei și cum spun ei. Vor așa? Așa să fie? Vor altfel? Altfel să fie. În acest mod, se distrug zidurile ce ne despart de frații noștri și ne unim cu Hristos”.

Când te unești cu aproapele tău, te unești de fapt tainic cu Hristos, Cel Care se ascunde sub chipul lui.

„Cu cât te vei uni, pe zi ce trece, mai mult cu frații tăi, cu atât vei intra mai mult, în chip tainic, în iubirea lui Hristos”.

Citește și – Jignirile pe care le primim cu smerenie, fără supărare, se pot transforma în mângâieri duhovnicești

Sursă articol: Sfântul Porfirie Kavsokalivitul, Dumnezeu dă darul smereniei când găsește sufletul potrivit, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/dumnezeu-da-darul-smereniei-cand-gaseste-sufletul-pregatit