Dacă ai smerenie, ai dragoste, și dacă ai dragoste, iubești pe tot omul – Starețul Dionisie de la Colciu
Scopul vieții noastre este mântuirea. Adică dobândirea vieții veșnice în Împărăția lui Dumnezeu.
Viața veșnică o moștenesc toți, însă unii se duc la bine, alții la rău, după cum au trăit.
Starețul Dionisie de la Colciu: Ortodox.md
O trăsătură de căpătâi a creștinului care voiește mântuirea și se luptă pentru ea este smerenia. Sau smerita cugetare.
Mândria nu ne duce în Rai. Dimpotrivă. Pe Lucifer, îngerul luminos al lui Dumnezeu l-a aruncat din cer. El a pierdut slava cerească din pricina trufiei.
Trufia este mai gravă decât mândria deoarece te face să te mărești cu ceea ce nu este al tău.
Nimic nu este al nostru. Toate sunt ale lui Dumnezeu – „Ale Tale dintru ale Tale”.
Ne împărtășim de ele ca daruri ale lui Dumnezeu și nu ca roade ale nevoinței noastre sau ca merit propriu și personal.
Așadar, smerenia este cea mai sigură cale spre cer. Este cea mai rapidă cale spre mântuire.
Este și cea mai simplă, dar totodată cea mai greu de străbătut.
Ca să te smerești trebuie să te micșorezi. Să te faci neînsemnat. Să te consideri mai prejos decât toți. Cel mai rău decât toți.
Dar să nu faci asta cu inimă rea.
Cu siguranță nimeni nu se poate smeri deodată. Va face aceasta cu multă silire de sine, cu forța.
Dar dacă va avea inima bună, Dumnezeu îl va ajuta să dobândească smerita cugetare.
Orice virtute se practică și se însușește prin efort, prin antrenament continu.
„În orice situație, dacă te porți cu celălalt ca și cum i-ai fi inferior, ca și cum ai fi mai jos decât el, ieși câștigător în toate privințele”.
Dacă am urma logicii noastre omenești, smerenia este împotriva firii, împotriva adevărului.
Este o nebunie să te cobori mai jos decât altul care nu este la fel de bun, deștept sau merituos ca tine.
În termeni duhovnicești însă, lucrurile stau de multe ori invers.
Smerenia atrage harul lui Dumnezeu și totodată îi atrage și pe oameni.
Dacă smerenia este reală și nu prefăcută, îi câștigi pe oameni și apropii de tine.
„Și duhovnicește ești câștigat, la Dumnezeu – că aceea este cel mai important – dar și cel care te vede, chiar de ți-ar fi și cel mai mare dușman, se folosește. Nu se poate să nu se folosească”.
Smerenia vine la pachet cu blândețea, iar de blândețe nimeni nu fuge, ci este atras de ea.
„Și cel mai mare dușman al tău se îmblânzește dacă ești cu smerenie, că lucrează harul lui Dumnezeu”.
Smerenia este o putere harică pe care Dumnezeu ne-o oferă în dar. Nu cel smerit reușește să facă ceva, ci puterea harului care sălășluiește în el împlinește cele bune.
„Dacă te porți cu superioritate, și cel mai intim prieten al tău se îndepărtează de tine”.
Cu smerenia câștigi în orice lucru, iar cu mândria și cu îngâmfarea, cu orgoliul și trufia pierzi totul.
„Să ne smerim întotdeauna și atunci toți ne vor fi apropiați. Dar dacă ne vom ține grumazul țeapăn, atunci de toți vom fi respinși”.
Ca om duhovnicesc, poți să faci toate nevoințele din lume. Poți să postești, să priveghezi, să stai flămând cu zilele, să citești toată Psaltirea în fiecare zi. Dacă nu ai smerenie, ești departe de adevăr. Ești departe de Dumnezeu.
„Dacă n-ai smerita cugetare, nu ești aproape de Dumnezeu”.
Smerita cugetare aduce în suflet liniștea. Liniștea aduce pacea și netulburarea. Iar pacea aduce dragostea.
„Dacă ai smerita cugetare, ai dragoste, și dacă ai dragoste, iubești pe tot omul”.
Nu mai faci diferență între oameni. Nu-l mai vezi pe unul bun și pe altul rău. Nu iubești pe unul mai mult și pe altul mai puțin.
Îi privești cu ochi duhovnicești pe toți, fără să mai vezi răul din ei.
Citește și – Însușirea smereniei este a vedea la tine păcatele, iar la ceilalți însușirile bune
Omul duhovnicesc prin smerenie, blândețe și dragoste se verifică. Acestea sunt atributele lui Dumnezeu. Fără ele nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu.
„Dumnezeu dragoste este, și dacă n-ai dragoste, să știi că ești departe de Dumnezeu”.
Pentru cel smerit este ușor să iubească pe aproapele lui. Însă pentru cel mândru și orgolios, este cu anevoie să iubească pe cineva cu adevărat.
Citește și – Dacă nu ai iubire, toate sunt nefolositoare – Starețul Dionisie
La smerenie se ajunge prin lepădarea de sine, de iubirea de sine care te împiedică să iubești.
„Să te osârduiești să nu pui în sufletul și-n cugetul tău egoismul”.
Nimeni din cei egoiști nu pot urma lui Hristos.
„Dacă nu te smerești, nu te mântuiești”.
Mândria și răutatea sunt cele mai blestemate patimi, pe care Dumnezeu o urăște, spunea Părintele Dionisie.
Poruncile lui Dumnezeu sunt ușoare. Dar ele ni se pare greu de împlinit pentru că am lăsat să crească egoismul în noi.
Sursă articol: Șase sfaturi duhovnicești de la Părintele Dionisie Ignat, Doxologia: https://doxologia.ro/sase-sfaturi-duhovnicesti-de-la-parintele-dionisie-ignat
