De ce să pleci slugă la străini când pământul românesc e atât de bogat? Părintele Iustin Pârvu

Părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă erau un mare iubitor de patrie și de neam.

A vorbit de nenumărate ori despre drama tinerilor care pleacă peste granițe să muncească, lăsându-și în urmă părinții, familia, limba, tradițiile, credința strămoșească în care a crescut.

Parintele Iustin Parvu

Parintele Iustin Parvu

Ne întrebăm de ce merg lucrurile atât de rău în țara noastră. Prima cauză este că românii au început să își piardă identitatea.

Nici pe buletin nu mai sunt trecute numele sau măcar inițialele părinților. În acest ritm se va ajunge că omul nu va mai ști al cui este.

„Numai numele mai e de român, că românul nu mai este, săracul, s-a pierdut. Pentru că fetele noastre s-au căsătorit cu negri, s-au căsătorit cu chinezi, s-au căsătorit cu germani […] Și în felul acesta s-a dat naștere la tot felul de copii, pe care noi îi vrem curați și sănătoși, să iubească țara, să iubească neamul, să iubească familia”.

Unii aderă la ideea globalizării și găsesc în ea ceva bun și util. Însă Părintele Iustin spunea că este nevoie acum de o „globalizare spirituală”. Adică să ne putem uni în Dumnezeu, să fim buni creștini astfel încât să ne putem ajuta unii pe alții, indiferent de nația pe care o avem.

Citește și – „Omul modern este dezbrăcat de harul lui Dumnezeu, de Sfintele Taine și de toate bunătățile cerești” – Părintele Iustin Pârvu

Tinerii noștri, îndată ce termină liceul se grăbesc să plece în Occident.

„Acuma tânărul nostru termină bacalureatul; nu are alt gând decât să se ducă în străinătate. Să se ducă slugă la străini. El nu se gândește că pământul ăsta așa de bogat, care e așa de frumos, e fertil, încât s-ar putea apuca să facă agricultură”.

Tinerii trebuie să se gândească nu doar la ei atunci când își aleg viitorul, ci și la părinții pe care îi lasă nimănui.

„Bine, măi, dar voi sunteți de aici, părinții voștri v-au trimis cu traista la școală. Cum îi lași pe toți ai nimănui aici?”

Mulți au impresia că în străinătate pot câștiga mai mulți bani, de parcă banii sunt cel mai important lucru în viață.

Citește și – „Omul are atâta sfințenie, cât rugăciune are în el” – Părintele Iustin Pârvu

Ei nu se mai gândesc la mântuirea lor. Nu mai țin cont de educația spirituală în care au fost crescuți. Nu mai țin seama de poruncile lui Dumnezeu. Se duc în țări străine unde nu au Biserică, nici modele virtuoase de urmat.

„Care este rostul tău în viață? Să te așezi numai tu? Dar aproapele tău unde îți este? Te duci în lume ca să argățești la străini?”

Cei care chiar vor să muncească și să facă ceva pot găsi oricând aici ceva de lucru. Decât să pleci să speli farfurii în Occident, mai bine lucrezi pământul în țara ta și îi ajuți și pe alții.

„Admiram, de exemplu, un inginer agronom care avea 50 de hectare. Domn’le, o Moldovă întreagă era ținută numai de recolta lui, din frumusețea recoltei și din munca lui proprie. Acesta e românul care vrea să facă ceva”.

Munca în străinătate nu este deloc ușoară. Chiar dacă este mai bine plătită, ea cere niște sacrificii extraordinare.

„Măi, a venit Grigore acesta din Occident. Ai văzut ce mașină are? Dar nu s-au uitat la obrajii lui, nu s-au uitat că are ochii duși în fundul capului, că are umerii obrazului ieșiți în afară și e galben, ca să câștige și el mașina aceea frumoasă. Dar și-a pierdut toată viața și toată energia și forța lui […]”.

Citește și – Dacă nu vom avea rugăciunea inimii, nu vom putea rezista la atacul psihologic care se pregătește – Părintele Iustin Pârvu

Se merită oare să de îndepărtezi de țara ta, de credința în care ai crescut, de părinții tăi ca să te îmbogățești slujind la străini?

„Și iată așa românul nostru, săracul, e mereu slugă și nu mai poate ieși din noroi, pentru că nici nu are măcar un învățător în sat să vadă măcar un model de grădină, de livadă, cum se face, cum se plantează un pom, cum se îngrijește, să vadă o stupină bogată […]”.

Dar acum și cei de la țară fug prin alte țări, unde ajung să lucreze tot în agricultură, al cules de citrice, de căpșuni sau de sparanghel.

„Țăranul nostru e harnic, e priceput, dar trebuie să-i dai un model, să vadă și el de unde se poate adăpa”.

Citește și – Mormântul Părintelui Iustin Pârvu – localizare și minuni

Sursă articol: „Altarul Credinței, Părintele Iustin – de ce avem atâtea păcate, atâtea greutăţi în viaţa românească? https://altarulcredintei.md/parintele-iustin-de-ce-avem-atatea-pacate-atatea-greutati-in-viata-romaneasca/

 

 

Citeşte mai multe despre:

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.