Barba ursului este toxică și poate fi confundată cu coada-calului – cum o deosebești

Barba ursului este deseori confundată cu coada-calului care se folosește în scop terapeutic intern. Este adevărat, face parte din aceeași familie, dar este o specie diferită și deosebit de periculoasă.

Este foarte important să știi cum să o deosebești, deoarece barba ursului este toxică și nu trebuie administrată intern!

Cuprins

Toggle

Coada calului de câmp – bună pentru consum intern

Genul Equsetum conține 15 specii de plante. Equisetum arvense este coada-calului de câmp, care este folosită în scop terapeutic intern.

Produsele din această plantă sunt comercializate îndeosebi împotriva afecțiunilor renale și urinare, ca remediu pentru oase, piele, unghii și păr. Aceste utilizări sunt justificate de conținutul de siliciu.

Coada-calului acționează ca un coagulant natural al sângelui. Din acest motiv are efect hemostatic și ajută la oprirea sângerărilor și hemoragiilor. Totodată, grăbește procesul de reparare a țesutului conjunctiv vătămat.

Citește și: Coada-calului – o plantă-minune cu zeci de utilizări terapeutice

Cum arată coada-calului

Coada calului bună pentru consum intern apare primăvara devreme. Crește pe câmpuri, lângă calea ferată și pe povârnișuri. Speciile care cresc în pământ argilos sunt cele mai bogate în acid silicic.

Are tulpina înaltă de 40 cm și seamănă cu un brăduț. Inclusiv speciile cu rămurele subțiri, care crește în liziere și în păduri au valoare terapeutică.

Barba ursului – periculoasă pentru uz intern

Equisetum palustre este o specie de coada-calului care crește prin mlaștini. Este cunoscută în popor sub numele de „barba-ursului”. Conține cantități toxice de palustrină, un alcaloid care nu trebuie să ajungă sub nici o formă în organismul uman.

Equisetum palustre seamănă foarte mult cu Equisetum arvense și numai un bun cunoscător le poate deosebi. Inclusiv pentru cercetători separarea acestor două specii este o provocare.

Cum arată barba ursului

Un studiu mai vechi a descoperit palustrină în alte specii de Euquisetum inclusiv în Equisetum arvense. Testele recente nu au mai găsit însă acest compus toxic în coada calului de câmp, ci doar în aceste specii:

– Euquisetum palustre
– Euquisetum fluviatile
– Euquisetum hyemale
– Euquisetum sylvaticum
– Euquisetum telmateia

Barba ursului trebuie folosită doar extern!

Barba ursului poate fi folosită doar extern, sub formă de comprese, băi sau cataplasme cu frunze proaspete și zdrobite sau fierte (la aburi). Nu preparați ceai din această plantă pentru a-l consuma intern! Barba ursului este toxică.

Oamenii de știință recomandă publicului larg să folosească această plantă doar sub formă de produse standardizate, controlate, din farmacii sau magazinele naturiste. Asta deoarece este foarte greu să faci diferența între speciile sigure și speciile periculoase.

Coada-calului mare – o altă specie periculoasă 

O altă specie de coada-calului care trebuie folosită DOAR extern și nicidecum intern este „coada-calului mare”- Equisetum maximum.

Terapeuta Maria Treben, care a publicat foarte multe remedii pe bază de coada-calului și a ajutat la popularizarea acestei plante, vorbește despre această specie. O recomandă doar pentru uz extern, în inflamația bazinetului renal și pielonefrită, sub formă de băi de șezut.

Iată cum descrie autoarea această plantă:

– este înaltă
– are tulpina groasă cât degetul
– crește în câmpii mlăștinoase și pășuni alpine

Și adaugă: Pentru uz intern (adică sub formă de ceai), se folosește doar coada-calului culeasă de pe ogoare, liziere și drumuri de țară, adică Equisetum arvense.

Coada calului mare are mai multe ramificații decât Equisetum arvense, câte 8-10 pe tulpină, și este goală la interior.

Bibliografie

1. Saslis-Lagoudakis, C. H. et al. Identification of common horsetail (Equisetum arvense L.; Equisetaceae) using Thin Layer Chromatography versus DNA barcoding. Sci. Rep. 5, 11942; doi: 10.1038/srep11942 (2015)
2. Sfatul Medicului, Barba ursului (equisetum palustre): http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/barba-ursului-equisetum-palustre_14541
3. Maria Treben, Coada-calului, Sănătate din Farmacia Domnului, Editura Hunga Libri, Miercurea-Ciuc, 2007, pp. 17-18
4. European Medicines Agency, 2 February 2016, EMA/HMPC/278089/2015, Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC). Assessment report on Equisetum arvense L., herba
Final: https://www.ema.europa.eu/en/documents/herbal-report/final-assessment-report-equisetum-arvense-l-herba_en.pdf