COADA-CALULUI încetinește fenomenul de OSTEOPOROZĂ – prof. Ovidiu Bojor

Coada-calului (Equisetum arvense) este folosită din vechime pentru tratarea bolilor de oase. Calciul și vitamina D nu mai sunt suficiente pentru tratarea osteoporozei, dat fiind numărul tot mai mare de pacienți de la an la an.

Siliciul este un alt mineral cu efecte promițătoare în ceea ce privește conservarea densității minerale osoase și prevenirea osteoporozei.

Cuprins

Toggle

Coada-calului – planta oaselor

Academicianul Ovidiu Bojor scrie în una din cărțile sale că această plantă conține substanțe minerale în proporție de 10-20%, din care mai mult de 60% sunt silicați și acid silicic. Coada calului conține de asemenea potasiu, mangan, flavonoide, acizi fenolici, beta sterol și doze mici de vitamina C.

Citește și COADA-CALULUI – o plantă-minune cu zeci de utilizări terapeutice

Acțiunea sa binefăcătoare asupra oaselor și a țesutului conjunctiv se datorează tocmai conținutului foarte bogat în acid silicic și silicați.

Siliciul ajută la absorbția și utilizarea calciului, mărește mineralizarea osoasă prin reducerea excreției calciului, contribuie la sinteza și stabilizarea colagenului. Studiile in vitro au arătat că coada-calului crește proliferarea osteoblastelor și inhibă osteoclastele.

Un studiu publicat în anul 2016 în Indian Journal of Pharmacology a arătat că această plantă a produs modificări importante în formarea oaselor, în markerii de resorbție osoasă, precum și în grosimea osoasă corticală și lățimea trabeculară la femelele șobolan cu osteoporoză indusă de ovariectomie. Totodată, coada-calului a restabilit până aproape de normal nivelul de colesterol la animalele studiate.

Un studiu pe 122 de femei din Italia a comparat efectele unui extract uscat de coada-calului cu 270 mg de calciu Osteosil de 2 ori pe zi. Aceasta este o combinație folosită în Italia pentru tratamentul fracturilor și a osteoporozei. Ambele grupuri care au primit coada-calului au prezentat o îmbunătățire a densității osoase. Studiul a fost însă prea mic pentru elaborarea unor concluzii.

Cel mai recent studiu, publicat în 2019 în Caspian Journal of Internal Medicine, a arătat că adaosul de 120 mg/corp de extract de coada-calului în dieta femelelor șobolani a crescut densitatea minerală a osului mandibular.

Coada-calului este folosită în medicina tradițională ca diuretic. Prin faptul că mărește diureza, ajută la eliminarea excesului de lichide din corp. Datorită acțiunii sale diuretice, produsele pe bază de coada-calului sunt folosite și în curele de slăbire, combinate cu alte plante.

Coada-calului se remarcă și prin efectele sale hemostatice puternice, având rezultate bune în anemia secundară apărută la pacienții cu neoplasm gastric, la femeile cu metroragii sau endometrită și ulcer gastric.

Alte beneficii, pentru care încă nu există dovezi științifice suficiente:

– pietre la rinichi
– infecții ale tractului urinar
– unghii fragile
– răni și arsuri minore (aplicare externă)

Moduri de administrare

Profesorul Ovidiu Bojor susține utilizarea acestei plante sub formă de:

• decoct – pentru care se folosesc 2 lingurițe de plantă la 1 cană cu apă și se consumă 2-3 căni pe zi;
• tinctură – care se obține din 20 g de plantă uscată, care se lasă la macerat timp de 8 zile în 100 ml de alcool de 60 de grade; se administrează câte 25-30 de picături, de 3 ori pe zi, în ¼ pahar cu apă.

Militon S. Hershey Medical Center recomandă coada-calului pentru adulți în următoarele forme și doze:

• capsule (în doze standard, cu 10-15% siliciu)
• infuzie – obținută din 2 sau 3 lingurițe; se pot administra până la 3 căni pe zi;
• tinctură (1:5) – se va administra în doza recomandată de medic, în funcție de afecțiune
• comprese – 10 g de plantă la 1 litru de apă

Dacă vreți să folosiți această plantă în scop terapeutic, optați pentru un extract standardizat, de la magazinele naturiste. Este recomandat să beți suficiente lichide când consumați preparate orale cu coada-calului.

Coada-calului – precauții și contraindicații

Oamenii de știință recomandă publicului larg să folosească această plantă doar sub formă de produse standardizate, controlate, din farmacii sau magazinele naturiste. Asta deoarece este foarte greu să faci diferența între speciile sigure și speciile periculoase. De pildă, specia Equisetum palustre, cunoscută și sub numele de barba-ursului este toxică și nu trebuie consumată intern.

Atenție, coada-calului conține urme de nicotină, de aceea nu trebuie administrată copiilor mici.

Nu folosiți coada-calului dacă suferiți de probleme cu inima sau cu rinichii, dacă aveți diabet sau gută. Este contraindicată în litiaza renală și edeme cardio-renale.

Nu trebuie consumată pe termen lung. Dacă luați coada-calului zilnic este posibil ca aceasta să scadă nivelul de vitamina B1 din corp, mai ales dacă beți și alcool. Discutați cu medicul despre aceasta.

De asemenea, dacă sunteți pasibil de deficit de potasiu, nu consumați coada-calului, întrucât ea poate determina eliminarea acestui mineral din corp.

Coada-calului este contraindicată pe perioada sarcinii și alăptării.

Cumpără de aici:

[wcepe_products ids= ‘7884, 7886, 7879, 10588′ button=’Cumpără aici’]

O specie otrăvitoare

Coada-calului este considerată sigură în doze adecvate. Există însă o specie care se numește Equisetum palustre (Barba ursului de bahne), care este otrăvitoare pentru cai. Aceasta conține alcaloizi toxici și poate fi periculoasă inclusiv pentru oameni.

Cum faci diferența dintre Equisetum arvense și Equisetum plasture? Prima specie, cea bună, are o tulpină cu 4 coaste și centrul plin, iar a doua specie, cea otrăvitoare are o tulpină cu 5 coaste, iar centrul gol.

Interacțiuni cu alte medicamente

Evitați produsele cu coada-calului dacă folosiți:

– alcool
– plasturi sau gumă cu nicotină
– digoxină
– diuretice
– litiu

Surse:

1. Pennstate Hershey, Horsetail: http://pennstatehershey.adam.com/content.aspx?productId=107&pids=33&gid=000257
2. Swati D. Kotwal and Smita R. Badole, Anabolic therapy with Equisetum arvense along with bone mineralising nutrients in ovariectomized rat model of osteoporosis, Indian Journal of Pharmacology. 2016 May-Jun; 48(3): 312–315: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4900006/
3. Arbabzadegan N, Moghadamnia AA, Kazemi S, Nozari F, Moudi E, Haghanifar S, Effect of equisetum arvense extract on bone mineral density in Wistar rats via digital radiography, Caspian Journal of Interaln Medicine. 2019 Spring;10(2):176-182: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31363396
4. Ovidiu Bojor, Coada calului, Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, pp. 101-103