Ficat gras (steatoză hepatică) – plan alimentar pentru scăderea grăsimii din ficat și a greutății corporale

√ Articol bazat pe studii științifice

Steatoza hepatică este tot mai des întâlnită la populația de azi. Această boală a ficatului nu este întotdeauna cauzată de abuzul de alcool.

Prima linie de tratament nu sunt medicamentele, ci dieta, care trebuie să fie axată pe alimente cu un indice glicemic scăzut, carbohidrați complecși, alimente bogate în proteine și legume.

Cuprins

Toggle

Ce este boala ficatului gras?

Steatoza hepatică este o afecțiune cronică a ficatului, specifică societății moderne și a stilului de viață actual. Ea apare atunci când are loc o acumulare excesivă de lipide, sub formă de trigliceride în proporție de 5% din masa uscată a ficatului.

Asociată cu obezitatea și diabetul 

Această boală este este asociată cu obezitatea. De altfel, 90% din pacienții cu ficat gras au cel puțin o patologie din sindromul metabolic, precum diabet sau prediabet, hiperglicemie, rezistență la insulină, dislipidemie și hipertensiune arterială. Un Sindromul metabolic complet este întâlnit la 33% dintre pacienți.

Unele afecțiuni pot accelera evoluția steatozei hepatice, precum hipotiroidism, hipoganism, apneea obstructivă de somn, sindromul ovarelor polichistice, disbioza intestinală sau boala celiacă.

Dieta în boala ficatului gras

Având consecințe negative asupra sănătății generale, cercetătorii atrag atenția că această boală trebuie abordată imediat după diagnosticarea ei.

Schimbarea alimentației este principala strategie folosită, fiind recomandată în toate cazurile de steatoză hepatică. Pacienții trebuie să își schimbe obiceiurile alimentare și stilul de viață. Scopul acestor intervenții este scăderea în greutate, prevenirea sindromului metabolic și a evoluției bolii.

Dat fiind că boala ficatului gras este atât de des corelată cu obezitatea și diabetul, dieta trebuie axată pe indicele glicemic și valoarea calorică a alimentelor.

Dieta Mediteraneană este un model de regim alimentar care dă rezultate bune în steatoza hepatică.

Plan alimentar pentru boala ficatului gras

Oamenii de știință au alcătuit un plan alimentar pentru pacienții cu ficat gras care include următoarele obictive:

1. Reducerea carbohidraților simpli, în special a fructozei

Pacienții cu boala ficatului gras trebuie să scadă aportul de carbohidrați (total) cu 40-50%. Se impune în mod deosebit reducerea consumului de carbohidrați simpli la 10% din caloriile zilnice. Din categoria acestora fac parte:

– dulciurile, prăjiturile, produsele de patiserie, mierea, fructelor, băuturile dulci și sucurile de fructe, compoturile, dulceața, gemurile, siropurile din fructe, brânzeturile și iaurturile îndulcite sau aromate.

2. Reducerea grăsimilor

Grăsimile totale trebuie să constituie 30% din caloriile zilnice. Pacienții cu ficat gras trebuie să limiteze în special consumul de acizi grași saturați (7% din calorii). Aceștia se găsesc în:

– unt, ulei de palmier, smântână, cremă de brânză (ex. Philadelphia), untură, bacon, margarină, ciocolată.

3. Reducerea grăsimilor trans

Consumul alimentelor care conțin acizi grași trans trebuie limitat la 1 g. pe zi. Aceste grăsimi nocive se găsesc în:

– produsele de cofetărie, prăjituri, dulciuri, mâncăruri prăjite, biscuiți, fursecuri, batoane, margarină, produse fast-food.

4. Creșterea aportului de proteine

În boala ficatului gras este important ca 15-20% din caloriile zilnice să provină din proteine. Acestea pot fi luate din alimente precum:

– carne de pasăre, vită și vițel, brânză de vaci, ouă, pește (ton, macrou, somon, păstrăv, hamsii).

5. Consumul de alimente bogate în antioxidanți

Ficatul gras este o boală inflamatorie și distructivă. De aceea este necesară suplimentarea cu antioxidanți. Acești compuși protectori pot fi luați din:

– varză murată, căpșuni, pătrunjel, coacăze negre, grepfrut, mandarine, zmeură, spanac (Vitamina C), semințe de floarea-soarelui, migdale, semințe de dovleac, alune (Vitamina E), fructe de pădure, fructe citrice, struguri, cereale integrale, legume crucifere, nuci, mirodenii și condimente.

6. Consumul de alimente care conțin probiotice și prebiotice

Dat fiind prevalența dezechilibrelor microbiotei intestinale în boala ficatului gras, pacienții trebuie să consume mai multe probiotice și prebiotice. Acestea contribuie la îmbogățirea florei intestinale și absorbția nutrienților din alimente.

Cele mai bune surse de probiotice și prebiotice sunt alimentele fermentate fermentate în general:

– iaurtul, kefirul, laptele bătut, usturoiul, ceapa, morcovul, cicoarea, anghinarea, sparanghelul, borșul crud de tărâțe.

7. Scăderea consumului de alcool

Bărbații cu ficat gras trebuie să reducă consumul de alcool la sub 30 de grame pe zi, iar femeile la <20 de grame pe zi.

Aceste recomandări sunt valabile nu doar pentru tratarea bolii, ci și pentru prevenirea ficatului gras.

Pe această listă de intervenții ar trebui inclusă și mișcarea fizică regulată și constantă, cu evitarea sedentarismului. 

Articole similare

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte remedii pentru ficat gras:

Tratament naturist și dietă pentru ficat gras (steatoză hepatică)
Cura cu boabe de ienupăr elimină grăsimea din ficat și calmează durerile articulare
Mușețelul combate obezitatea, diabetul și ficatul gras
Ceaiuri pentru ficat gras

Sursă articol: Jeznach-Steinhagen A, Ostrowska J, Czerwonogrodzka-Senczyna A, Boniecka I, Shahnazaryan U, Kuryłowicz A. Dietary and Pharmacological Treatment of Nonalcoholic Fatty Liver Disease. Medicina (Kaunas). 2019 May 20;55(5):166. doi: 10.3390/medicina55050166. PMID: 31137547; PMCID: PMC6571590.