Terapia cu ghimbir pentru aprinderea „focului digestiv”

Dulce, acru, sărat, amar, iute și astringent. Acestea sunt cele șase tipuri de gusturi sau arome pe care alimentele le au.

Fiecare dintre ele influențează un anumit organ al corpului.

Cuprins

Toggle

Alimentele iuți stimulează digestia

De pildă, gustul iute stimulează tractul gastrointestinal și ajută la normalizarea funcției sale.

Totodată, mărește pofta de mâncare.

În antichitate, condimentele erau prețuite în aur, fiind deseori folosite ca monedă de schimb.

În ceea ce privește utilizările lor culinare, aveau un rol deosebit de important.

Anume acela de a stimula digestia și a facilita procesele digestive.

Popoarele orientale folosesc noțiunea de „foc digestiv” pentru a arăta legătura dintre o digestie proastă și predispoziția la boli.

La baza tuturor bolilor, sunt de părere esticii, se află digestia lentă.

În momentul în care mâncărurile nu sunt digerate complet, în corp se formează toxine, care cresc riscul de îmbolnăvire.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, focul digestiv se diminuează. De aceea, capacitatea organismului de a digera mâncarea slăbește.

Pentru a-i da un avânt puternic digestiei, ne putem ajuta de condimente.

Câteva exemple de alimente iuți sunt ceapa și usturoiul, piperul, scorțișoara, nucșoara, ardeiul iute, ghimbirul, hreanul și ridichea.

Acestea pot fi consumate înainte, în timpul mesei sau după masă pentru „aprinderea” focului digestiv.

De condimente avem nevoie mai ales în sezonul rece, căci ele pun sângele în mișcare și încălzesc extremitățile.

Totodată, persoanele vârstnice ar trebui să le includă mai des în alimentație, întrucât digestia lor este mult mai înceată decât la tineri.

Ghimbirul „aprinde focul digestiv”

Potrivit asiaticilor, cel mai puternic stimulent digestiv este ghimbirul.

Foarte mulți români au început să îl folosească, fie ca agent digestiv, fie ca stimulent imunitar.

Rădăcina de ghimbir este folosită încă din antichitate în tratarea răcelilor, febrei, durerilor în gât, bolilor infecțioase, artritei, reumatismului, luxațiilor, durerilor musculare, crampelor, migrenelor, tulburărilor nervoase, astmului.

Citește și – Ghimbirul reduce inflamația, ridigitatea și durerile articulațiilor

Astăzi face parte din remediile practicate la domiciliu pentru răceală, tuse, alergii, constipație sau diaree, greață și vărsături, balonare, gastrită, disconfort epigastric, ulcerații gastrice și indigestie.

Are potențialul de a trata bolile degenerative, precum artrita și reumatismul, tulburările digestive, precum indigestia, constipația și ulcerul, bolile cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială și ateroscleroza, diabetul zaharat și cancerul.

Ca antiinflamator, antiviral și antimicrobian, ghimbirul poate fi folosit și în esofagită, hepatită și gastrită.

Datorită efectelor antioxidante, ajută la controlul procesului de îmbătrânire.

Până în prezent, au fost identificați și izolați peste 160 de compuși din ghimbir.

Între aceștia se numără gingerolul, uleiul volatil, diarilheptanoidele, fenilalcanoidele, sulfonații, steroizii și glucozeidele monoterpinoide.

Studiile au arătat că ghimbirul are divese activități biologice:

• gastroprotectoare
• antiulceroase
• anticancerigene
• antitumorale
• anti-obezitate
• antivirale
• antibacteriene
• antimicrobiene
• imunostimulatoare
• antioxidante
• antiinflamatoare
• anti-hipertensive
• anti-artritice

Citește și – Ghimbirul – un aliment de leac în sezonul rece!

Terapia cu ghimbir pentru digestie

Mikhail Tombak prezintă în una din cărțile sale terapia cu ghimbir pentru revitalizarea digestiei.

Autorul spune că este un tratament recomandat de medicii antici. Se adresează cu precădere vârstnicilor, ale căror probleme digestive se datorează vârstei.

Ingrediente

• 4 linguri de pudră de ghimbir
• 100-150 g de unt topit

Mod de preparare

Untul se topește într-o tigaie, la foc mic.

Amestecați untul topit cu ghimbirul măcinat într-un vas de ceramică. Trebuie să obțineți o pastă fină.

Acoperiți vasul și păstrați-l la rece.

Mod de administrare

Administrarea amestecului de unt și ghimbir se face dimineața, înainte de micul-dejun.

Doza se crește treptat, după schema de mai jos:

Ziua 1 – ½ linguriță

Ziua 2 – 1 linguriță

Ziua 3 – 1 ½ lingurițe

Ziua 4 – 2 lingurițe

Ziua 5 – 2 ½ lingurițe

Ziua 6 – 2 ½ lingurițe

Ziua 7 – 2 lingurițe

Ziua 8 – 1 ½ lingurițe

Ziua 9 – 1 linguriță

Ziua 10 – ½ linguriță

Masa de dimineață trebuie să conțină cereale, legume fierte și ceai.

Sunt contraindicate alimentele și mâncărurile reci de la frigider.

Citește și – Capsule cu scorțișoară și ghimbir pentru accelerarea metabolismului

Surse articol:

1. Mehrnaz Nikkhah Bodagh, Iradj Maleki, and Azita Hekmatdoost, Ginger in gastrointestinal disorders: A systematic review of clinical trials, Food Sci Nutr. 2019 Jan; 7(1): 96–108: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6341159/
2. Morni Modi, Kalgi Modi, Ginger Root, StatPearls: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK565886/
3. Mengmeng Zhang, Rong Zhao, Dan Wang, Li Wang, Qing Zhang, Shujun Wei, Feng Lu, Wei Peng, Chunjie Wu, Ginger (Zingiber officinale Rosc.) and its bioactive components are potential resources for health beneficial agents, Phytother Res. 2021 Feb;35(2):711-742: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32954562/
4. Nafiseh Shokri Mashhadi, Reza Ghiasvand, Gholamreza Askari, Mitra Hariri, Leila Darvishi, and Mohammad Reza Mofid, Anti-Oxidative and Anti-Inflammatory Effects of Ginger in Health and Physical Activity: Review of Current Evidence, Int J Prev Med. 2013 Apr; 4(Suppl 1): S36–S42: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3665023/
5. Mikhail Tombak, Terapia cu ghimbir, Editura Paralela 45, Traducere de Irina Garbiz și Ligia Popescu, Pitești, 2017, pp. 134-138