7 plante utile în afecțiunile respiratorii, dovedite științific

√ Bazat pe studii științifice 

Mai mulți cercetători irlandezi, englezi, spanioli și polonezi au căutat dovezi privind utilizarea plantelor medicinale în simptomatologia afecțiunilor respiratorii.

Au revizuit diverse studii științifice și au identificat câteva zeci de plante cu o eficiență superioară medicamentelor de referință.

Cuprins

Toggle

7 plante utile în afecțiunile respiratorii, dovedite științific

Autorii acestei recenzii au confirmat că există suficiente divezi pentru a considera plantele medicinale adjuvante în tratamentul gripei.

În contextul recent al pandemiei de COVID-19 binevenite aceste informații.

Ele au fost publicate în jurnalul „Frontiers in Pharmacology” la finalul anului 2020.

Pătlagina (Plantago lanceolata)

Studiile susțin utilizarea tradițională a pătlaginei în simptomele iritațiilor mucoasei oro-faringiene cauzate de tusea seacă sau uscată.

Conține flavinoide, glucozide, saponine, taninuri și ulei esențial.

Are proprietăți emoliente, antiinflamatoare și expectorante.

Se poate administra sub formă de sirop, pulbere sau ceai. În medicina tradițională ceaiul se face din 2 g de frunze și 150 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Pătlagina dă rezultate bune în tuse, faringită și febră. Reduce catarul bronșic și inflamația faringelui.

Coada racului (Potentilla erecta)

Studiile preclinice sugerează un efect antiviral moderal al acestei plante.

Are activitate citotoxică împotriva virusului gripal de tip A.

Deși nu sunt dovezi suficiente pentru a o folosi în afecțiunile respiratorii, medicina tradițională o recomandă în tuse și  inflamația mucoasei orale.

De la această plantă se folosesc rizomii și rădăcinile.

Acestea conțin taninuri și antioxidanți.

Se poate utiliza sub formă de infuzie (1.5-2 g de plantă la 100 ml de apă) sau decoct (0,8 – 3 g de plantă la 100 ml de apă).

Ceaiul se folosește la clătirea gurii, de mai multe ori pe zi.

Coada-racului are efect trombolitic și poate interacționa cu medicamentele trombolitice.

Citește și – Ceaiul de usturoi – un remediu antic pentru imunitate, afecțiuni respiratorii și cardiovasculare

Salcia (Salix alba)

Scoarța de salcie este una din cele mai studiate plante medicinale. Conține salicilați, polifenoli și flavonoide.

Are o acțiune similară aspirinei, cu efecte antipiretice, antiinflamatoare și analgezice.

S-a dovedit benefică în febră, dureri de spate, osteoartrită, reumatism. În unele cazuri a fost chiar mai eficientă decât aspirina sintetică.

Se folosesc 3 g de scoarță uscată la 150 ml de apă pentru decoct. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Nu este indicată persoanelor cu sensibilitate crescută la antiinflamatoarele nesteroidiene, tulburări gastrointestinale, alergie la aspirină sau astm.

Salcia este contraindicată celor care iau anticoagulante, corticosteroizi, antiinflamatoare sau antiacide.

Socul (Sambucus nigra)

Atât florile, cât și fructele de soc (coapte bine) sunt utile în tulburările respiratorii.

Dovezile preclinice arată socul eficient în febră. Fructele de soc au proprietăți antivirale împotriva virusului gripal de tip A și B.

Studiile clinice o arată utilă în răceala obișnuită și gripă. Poate ameliora simptomele după doar două zile de tratament, și nu produce efecte secundare semnificative.

Socul ajută la scăderea febrei și a inflamației tractului respirator.

Calmează durerile de cap, are acțiune expectorantă și imunistimulatoare.

Conține flavonoide, steroli, acizi fenolici și ulei esențial.

Se folosesc 3-5 g de flori uscate la 25 ml de apă, ca infuzie, de 3 ori pe zi.

Se poate administra și ca decoct din 3-6 g de flori uscate la 150 ml de apă, de 2-3 ori pe zi.

Cimbrul (Thymus vulgaris)

Utilizatorii de plante medicinale nu au nevoie de o confirmare științifică pentru a folosi cimbrul în răceli.

Această plantă ajută în tusea productivă cauzată de răceală, laringită sau amigdalită.

Cimbrul conține ulei esențial bogat în timol, acizi fenolici, flavonoide și taninuri.

Se folosesc 1-2 g de frunze uscate la 150 ml de apă. Se prepară ca infuzie și se beau 3-4 căni pe zi.

Nu trebuie depășită cantitatea de 10 g de plantă pe zi, deoarece timolul poate deveni toxic în doze mari.

Cimbrul este contraindicat persoanelor cu sensibilitate crescută la timol și copiilor sub 30 de luni.

Ciește și – Tinctura de cimbrișor – un remediu bun pentru afecțiuni respiratorii și gastrointestinale

Teiul (Tillia cordata)

Florile de tei sunt utile în răcelile ușoare de vară. Conțin ulei esențial, flavonoide și antocianini. A demonstrat activitate antiinflamatoare.

Se pun 1,5 g de plantă la infuzat în 150 ml de apă. Se pot bea 2-4 căni de infuzie pe zi.

Teiul poate interacționa cu medicamentele serotoninergice (antidepresive, anxiolitice).

Ciește și – Ungurașul – benefic în afecțiuni respiratorii, nervoase, cardiace

Ghimbirul (Zingiber officinalis)

Această rădăcină condimentară are efect expectorant și antiastmatic.

Studiile au arătat că ghimbirul scade febra. Are efect antiinglamator, antipiretic, analgezic și antiplachetare.

Se folosește 1 g de rădăcină uscată la 150 ml de 3-4 ori pe zi. Ghimbirul nu trebuie consumat de persoanele cu stomac deranjat, eructații, dispepsie și greață, iritații gastrice, hipertensiune arterială sau pietre la bilă.

În doze mari (12-14 g), mărește efectele medicamentelor anticoagulante.

Plante eficiente împotriva COVID-19

Aceeași recenzie a arătat că următoarele plante au potențial împotriva infecțiilor cu noul coronavirus:

• nalba mare (Althaea officinalis)
• lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra)
• iedera (Hedera helix)
• usturoiul
• echinacea
• eucaliptul
• anasonul
• ciuboțica-cucului

Chiar dacă aceste plante nu pot vindeca pe cont propriu afecțiunile gripale, ele pot ameliora starea generală a pacienților.

Citește și – 13 Plante medicinale cu potențial anti-COVID-19 (studii): 

Sursă articol: Dâmaris Silveira, Jose Maria Prieto-Garcia, Fabio Boylan, Omar Estrada, Yris Maria Fonseca-Bazzo, Claudia Masrouah Jamal, Pérola Oliveira Magalhães, Edson Oliveira Pereira, Michal Tomczyk and Michael Heinrich, COVID-19: Is There Evidence for the Use of Herbal Medicines as Adjuvant Symptomatic Therapy? Front. Pharmacol., 23 September 2020 | https://doi.org/10.3389/fphar.2020.581840: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2020.581840/full