Când este recomandat iodul în bolile tiroidiene și când nu

Iodul este unul din cei mai controversați nutrienți când vine vorba de glanda tiroidă.

La persoanele care au o predispoziție genetică spre Hashimoto sau au deja această afecțiune, excesul de iod poate declanșa, respectiv înrăutăți boala.

Glanda tiroidă este singurul organ care absoarbe acest element. Corpul folosește iodul împreună cu tiroiza pentru a produce hormonii tiroidieni T3 și T4.

Deși este un element important pentru funcțiile tiroidiene, suplimentarea cu iod și creșterea producției de hormoni nu este întotdeauna benefică.

Cuprins

Toggle

Iodul și glanda tiroidă

Deficitul de iod poate provoca probleme tiroidiene în unele cazuri, însă cei mai mulți dintre noi avem un aport suficient de iod din dietă.

Majoritatea persoanelor cu tiroidită autoimună sau boala Hashimoto au niveluri optime de iod și nu au nevoie de suplimente.

Dacă luăm în considerare faptul că toată sarea din magazine este iodată, se poate vorbi chiar despre un exces de iod.

Supradozajul de iod poate agrava boala Hashimoto sau chiar accelera distrugerea țesutului tiroidian.

Asociația Americană a Tiroidei avertizează împotriva consumului excesiv de iod, deoarece acesta poate declanșa tiroidită autoimună.

Pentru publicul larg, doza de iod nu trebuie să depășească 500 mcg pe zi. La 1.100 mcg. de iod pe zi pot să apară deja disfuncții ale glandei tiroide.

La pacienții cu tiroidă autoimună, sensibilitatea la iod poate fi chiar mai mare.

Citește și – Cele mai bune diete pentru persoanele cu Hashimoto

Excesul de iod afectează funcția tirodei

La fel ca în cazul altor nutrienți, iodul poate fi necesar doar în doze mici, în timp ce nivelurile prea mari pot avea un efect contrar.

Iodul în exces generează specii de oxigen reactiv, care pot vătăma sau chiar ucide celulele din țesuturile tiroidiene.

Dr. Wentz recomandă suplimentele doar celor care au fost diagnosticate cu un deficit de iod.

Însă chiar și în cazul unei carențe evidente, creșterea bruscă a nivelului de iod peste limita normală poate cauza toxicitate.

Farmacistul a primit numeroase mesaje de la pacienți cărora li s-a prescris doze mari de iod pentru o durată mică de timp.

Iodul a făcut mai mult rău decât bine, în sensul că a crescut nivelului TSH-ului și anticorpilor.

Testele în eprubetă au dezvăluit că excesul de iod încetinește funcția tiroidei și determină atacul sistemului imunitar împotriva ei.

Iodarea sării de masă și incidența bolilor tiroidiene

Prin anii ’90, 112 țări din lume erau „diagnosticate” cu un deficit sever de iod. În consecință, organizațiile de sănătate mondiale au hotărât să adauge iod în sarea de masă și alte produse alimentare.

Până în anul 2014, nu mai exista nicio țară deficitară la capitolul iod.

A apărut însă o altă problemă. OMS a constatat că creșterea nivelului de iod declanșează afecțiuni tiroidene.

Iată un tabel descriptiv al relației dintre aportul de iod și bolile tiroidiene:

– peste 20 mcg de iod/zi = gușă endemică, hipotiroidism congenital

– 20-49 mcg de iod/zi = gușă la copii, rate mici la adulți

– 50-99 mcg de iod/zi = cea mai mică rată de boli tiroidiene, remisia tiroidei autoimune

– 100-199 mcg de iod/zi = rată mică de boli tiroidiene

– 200-299 mcg de iod/zi = hipertiroidism indus de iod, tiroidită autoimună, gușă, hipotiroidism

– peste 300 mcg de iod/zi = hipotirodism, gușă, Hashimoto

Astfel se explică de ce rata bolilor tiroidiene s-a mărit în ultimele decenii pe fondul creșterii aportului de iod din dietă.

Cele mai frecvente afecțiuni tiroidiene înregistrate în această perioadă sunt Hashimoto, hipotiroidismul și cancerul tiroidian.

Doar magazinele naturiste comercializează astăzi sare fără adaos de iod.

Citește și – Ce alimente trebuie să eviți dacă ai tiroidită autoimună

Testarea nivelului de iod

Testarea nivelului de iod poate fi necesară în cazul persoanelor care au o dietă vegană, săracă în pește și produse marine, sâni fibrochistici, niveluri mici de T3 sau reacții negative la seleniu.

Analizele la sânge nu sunt cele mai acurate teste, deoarece acestea indică aportul de iod din dietă.

Dr. Izabella Wents, farmacist și expert în tiroidă, recomandă verificarea iodului urinar în raport cu creatinina.

Suplimentele cu iod

Dr. Wents nu recomandă dozele mari de iod, nici suplimentele individuale cu iod. Cele mai bune sunt multivitaminele.

Majoritatea suplimentelor cu multivitamine conțin circa 150-220 mcg de iod.

Medicul sfătuiește pacienții care au luat prea mult iod să excludă din dietă alimentele care conțin iod.

Recomandă de asemenea acestora administrarea seleniului, un mineral care poate combate inflamația rezultată și normalizarea funcției tiroidiene.

Seleniul poate fi luat în doze de până la 600 mcg pe zi.

Alimente care conțin iod

Cea mai mare cantitate de iod se găsește în următoarele alimente:

• algele marine
• codul gătit
• iaurtul simplu
• laptele
• batoanele de pește congelat (fish fingers)
• cocktailurile de fructe în sirop concentrat
• creveții
• înghețata de ciocolată
• ouăle
• tonul
• prunele uscate
• brânza
• fasolea, mazărea
• sucul de mere
• bananele
• nucile
• cerealele cu tărâțe și stafide

Citește și – Ai tiroidită autoimună? Turmericul ți-ar putea fi de folos!

Studiile clinice au arătat că reducerea aportului de iod poate ajuta la remisiunea bolilor tiroidiene.

Sursă articol: Dr. Izabella Wentz, Iodine – Good or Bad for Thyroid Health? Thyroid Pharmacist: https://thyroidpharmacist.com/articles/iodine-hashimotos/