SUNĂTOAREA este mai eficientă decât medicamentele pentru DEPRESIE

Sunătoarea (Hypericum perforatum) este folosită în scop terapeutic de mai bine de 2.000 de ani. Cei mai renumiți medici ai antichității o considerau o plantă medicinală valoroasă.

Hippocrate, Galen, Dioscorides și Pliniu cel Bătrân o recomandau ca remediu pentru afecțiuni ale pielii, tulburări menstruale, viermi intestinali, mușcături de șarpe și ca diuretic.

Botaniștii secolului al XVI-lea, precum Paracelsus, Gerard și Culpeper foloseau preparate pe bază de sunătoare pentru răni și dureri.

Paracelsus a recomandat pentru prima dată sunătoarea ca leac pentru melancolie, depresie și hiprexcitabilitate, în anul 1525. A devenit apoi un remediu popular pentru depresie, insomnie, anxietate, retenție de apă și gastrită, fiind administrată sub formă de ceai sau tinctură.

Un număr mare de studii realizate de cercetătorii germani în anii ’90 au arătat că sunătoarea a îmbunătățit starea persoanelor cu depresie ușoară și moderată în mod similar antidepresivelor sintetice.

Cercetările realizate în anii 2001 și 2002 au arătat că sunătoarea nu a avut nici un beneficiu evident. Cu toate acestea, studiile și meta-analizele efectuate ulterior au obținut rezultate foarte bune, demonstrând eficiența acestei plante în tratarea tuturor formelor de depresie.

Unii autori au remarcat faptul că cel mai mare succes al remediilor pe bază de plante au fost obținute în studiile realizate în Europa, unde terapiile naturiste sunt foarte populare, comparativ cu rezultatele obținute în SUA, unde medicina sintetică este la putere.

Două studii, unul realizat în Berlin și unul în Boston, au arătat că extractul de sunătoare este superior medicamentului fluoxetină (Prozac) în tratarea pacienților depresivi.

Au fost identificați cel puțin doi compuși responsabili pentru acțiunea antidepresivă a acestei plante: hipericină și hiperforină.

Cercetările recente au arătat că sunătoarea poate fi eficientă și în cancer, boli inflamatorii, afecțiuni virale și bacteriene. A demonstrat efecte antioxidante și neuroprotectoare.

___________________________________________________________________________________________________

Bibliografie:

1. Harald Murck, Maurizio Fava, Jonathan Alpert, Andrew A Nierenberg, David Mischoulon, Michael W Otto, John Zajecka, Marcus Mannel, Jerrold F Rosenbaum, 2005, Hypericum extract in patients with MDD and reversed vegetative signs: re-analysis from data of a double-blind, randomized trial of hypericum extract, fluoxetine, and placebo: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15458612

2.  Maurizio Fava, Jonathan Alpert, Andrew A Nierenberg, David Mischoulon, Michael W Otto, John Zajecka, Harald Murck, Jerrold F Rosenbaum, A Double-blind, 2005, randomized trial of St John’s wort, fluoxetine, and placebo in major depressive disorder: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16160619

3.  Kenneth M. Klemow, Andrew Bartlow, Justin Crawford, Neil Kocher, Jay Shah, and Michael Ritsick, Medical Attributes of St. John’s Wort (Hypericum perforatum), Herbal Medicine: Biomolecular and Clinical Aspects. 2nd edition, 2011, Chapter 11: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92750/