Rugăciune către Maica Domnului pentru ieșirea din necaz

Cuviosul Efrem Katunakiotul din Muntele Athos spunea că atunci când Dumnezeu vrea să ajute pe un om care suferă, nu-l scapă de întristări, ci îi dăruiește răbdare.

Așa și noi, să știm că nu întotdeauna Domnul ne izbăvește de necazuri, dar ne dă în schimb putere să le îndurăm cu bărbăție sufletească.

De multe ori, necazurile sunt amplificate din cauza grijilor, a fricii și a angoasei pe care acestea o produc în viața noastră. Rugăciunea risipește toate aceste strări negative care se ridică în sufletul nostru.

Când omul se roagă, Dumnezeu îi liniștește mintea și inima și îl aduce într-o stare de pace. Aceasta arată că necazul este în afara noastră și nu în noi. Întâmplările nefericite nu trebuie să intre înlăuntrul nostru și să ne copleșească sau să ne paralizeze prin sentimente de teamă.

Ori de câte ori avem un necaz trebuie să alergăm la rugăciune. Să ne deschidem sufletul înaintea Părintelui ceresc și să „vărsăm” înaintea Lui toate fricile noastre. Așa cum spune Mântuitorul în Sfânta Scriptură, El se îngrijește de întreaga creație până la cele mai mici detalii. Cu atât mai mult se va îngriji de noi, cei puțin credincioși.

Hristos mustră puțina credință a ucenicilor Săi în câteva rânduri. Odată când marea era învolburată și se temeau că pier. Altădată când le spune să nu se îngrijească peste măsură de cele ale trupului și vieții materiale.

Pentru ce să mă tem în ziua cea rea? – spune psalmistul. Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul (Ps. 4, 3).

„Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptății mele! Întru necaz m-ai desfătat! Milostivește-Te spre mine și ascultă rugăciunea mea” (Ps. 4, 1).

Oare dacă îi cerem lui Dumnezeu să ne ajute, își va închide urechile Sale? Nicidecum. Dacă un tată știe să dea fiilor lor cele bune, oare nu cu atât mai mult va da Tatăl cel ceresc Duhul Sfânt celor care îl cer de la El? (Luca 11, 11).

Părinții noștri trupești au dragoste firească față de noi, pe când Dumnezeu este Însuși izvorul iubirii și a tot binele. Să nu deznădăjduim în necazuri. Ci prin credință și rugăciune să biruim toate fricile și să așteptăm mila lui Dumnezeu.

Să ne încredem în pronia Lui, căci tot ce îngăduie să vină peste noi este spre mântuirea noastră. Să nu se întristeze inima noastră peste măsură, ca cei care nu au credință.

După Dumnezeu, nădejdea noastră cea mai mare este în mijlocirea Maicii Domnului. Ea stă de-a dreapta tronului Dreptului Judecător în cer și se roagă neîncetat pentru noi.

Rugăciune către Maica Domnului pentru ieșirea din necaz

„Preasfântă Maică a lui Hristos, Preacurată, preabinecuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum satana mă izbește precum valurile mării lovesc corăbiile! El mă urmărește ziua și mă tulbură noaptea. Nu am pace – sufletul meu se pleacă, duhul meu se cutremură. Grăbește, Preaslăvită Maică și mă ajută!

Roagă-L pe dulcele Domn Iisus Hristos să aibă milă de mine și să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârșit. O, Preasfântă Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iubire este nesfârșită și este cel mai mare vrăjmaș al puterilor iadului.

Chiar atunci când cel mai mare păcătos cade în străfundurile iadului, împins de forțe diabolice, dacă acesta strigă către tine, tu ești gata să-l eliberezi din legăturile iadului. Slobozește-mă și pe mine!

Privește cum satana vrea să mă facă să mă împiedic și să-mi zdrobească credința, dar eu îmi pun toată nădejdea în Domnul. Slavă ție, ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii! Amin”.

Citește și:

Părintele Iulian Prodromitul: Dacă ai necazuri, la orice oră să strigi la Dumnezeu!
Când vin necazurile, luați colacul de salvare: credința în Dumnezeu
Dumnezeu transformă suferința și necazul în binecuvântare – Ps. Benedict

Sursă articol: Doxologia, Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la vreme de necaz și întristare:  https://doxologia.ro/rugaciune-catre-preasfanta-nascatoare-de-dumnezeu-la-vreme-de-necaz-de-intristare