Din piepturile noastre ieșea mireasmă dulce când rosteam rugăciunea lui Iisus – Părintele Efrem Filotheitul

Rugăciunea care ne ajută cel mai mult să ne unim cu Dumnezeu este rugăciunea lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”

Unii o numesc „rugăciunea minții”, alții „rugăciunea inimii”. Depinde însă de stadiul la care ajunge fiecare.

Această rugăciune pornește de la rostirea cu buzele, c voce tare sau în șoaptă. După ce ne-am deprins să o rostim neîncetat, o preia mintea și o rostim mental, fără să ne audă nimeni.

Pentru ca rugăciunea să ajungă de la buze la minte și apoi în inimă este cale lungă, plină de osteneală.

Însă aceasta nu trebuie să ne descurajeze. Nimic bun nu se poate obține fără efort și silință. Pentru a deprinde rugăciunea lui Iisus este nevoie de multă voință și de antrenament. Roadele nu apar imediat, ci după multă trudă.

Sfântul Paisie de la Neamț era un mare lucrător și povățuitor al rugăciunii lui Iisus.

Citește și – Rugăciunea lui Iisus duce mai repede la mântuire – Sfântul Paisie de la Neamț

El spunea că întreaga Sfântă Treime se pogoară în ființa celui care se sârguiește permanent să rostească această rugăciune.

„Dacă cineva, cu dorință și neîncetat precum e răsuflarea din nări, spune această rugăciune, atunci în scurt timp, în el pogoară Sfânta Treime – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh și creează în el locaș”.

Părintele Efrem Filotheitul, ucenicul Sfântul Gheron Iosif Isihastul a cunoscut prin proprie experință mireasma rugăciunii lui Iisus, despre care a vorbit Sfântul Grigorie Palama.

Acesta spunea că rugăciunea rostită pe respirație răspândește după o anumită vreme o mireasmă foarte plăcută. Ea poate fi simțită cum iese pe nări.

Această boare de mireasmă este rodul rostirii numelui Preadulcelui Iisus.

Părintele Efrem spunea că pe când era începător și spunea această rugăciune, simțea că totul în jur este plin de un miros dulce și plăcut.

„Din bărbile noastre și chiar din piepturile noastre ieșea atâta mireasmă. Aerul pe care-l inspiram și expiram era cu totul înmiresmat, iar eu mă gândeam: „Ce este rugăciunea aceasta?” „Ea este numele lui Hristos! Și ce nu cuprinde numele lui Hristos în sine”?

Rostirea numelui lui Iisus sfințește gura, sfințește aerul, spunea Părintele Efrem. Această rugăciune îți sfințește mintea și sufletul.

Un părinte zicea că demonii nu se pot atinge de sufletul omului care a dobândit rugăciunea lui Iisus. Sufletul lui iese din trup împreună cu rugăciunea, iar numele lui Hristos îl înconjoară ca o pavăză și arde pe diavoli.

„Numele lui Hristos este arma sa. Sufletul său este blindat cu rugăciunea. Cum oare se mai pot apropia demonii de el? Iată cât de mare este binele adus de ea!”

Citește și – Cum îi păzește Dumnezeu pe cei care rostesc rugăciunea lui Iisus

Părintele Efrem spunea că cel mai important lucru în viața noastră este numele lui Hristos. Ispitele și necazurile vieții pot fi biruite și depășite numai prin rugăciune.

„Cine nu cheamă zilnic numele lui Hristos și al Maicii Domnului, nu este creștin”.

Surse articol:

1. Sfântul Paisie de la Neamț, Rugăciunea inimii cuprinde inima, iar inima cuprinde rugăciunea, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvant-de-folos/rugaciunea-lui-iisus-cuprinde-inima-iar-inima-cuprinde-rugaciunea
2. Părintele Efrem Filotheitul, Mireasma rugăciunii, rodul numelui lui Hristos, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/mireasma-rugaciunii-rodul-numelui-lui-hristos