Poate tu nu crezi în Dumnezeu, dar El crede în tine

Nicolae Steinhardt a rostit prima dată aceste uluitoare cuvinte:

„Dumnezeu, în care spui că nu crezi, crede El în tine!” Orice ateu poate slăbi în necredința lui la auzul lor.

Deși mulți se numesc atei și se comportă ca atare, nu există în realitate o lipsă desăvârșită de credință.

Fiecare om poartă în el chipul și asemănarea lui Dumnezeu. De aceea negarea în care stăruie nu poate dura la nesfârșit.

În cele din urmă, chipul lui Dumnezeu din el va birui și va ieși la lumina adevărului.

Doar cel care înaintează în ignoranță și trufie nu vrea să recunoască faptul că există Dumnezeu. Iar această necredință nu va fi deloc în dezavantajul lui.

Citește și – Oamenii fără credință în Dumnezeu se împovărează de griji, se consumă repede, își pierd nervii, își tocesc inima și își istovesc mintea – Sfântul Nicolae Velimirovici

Existența lui Dumnezeu nu poate fi combătută de nimeni. De aceea, ateismul este doar o doctrină, o formă de respingere a Creatorului din ființa noastră. O formă de lichidare a Lui din conștiința și din viața noastră.

Omul nu se poate însă lupta cu adevărul mult timp. Zadarnică este această luptă a omului cu Dumnezeu.

„Scânteia de la Dumnezeu este semănată în fiecare fire și-l ajută pe om să pășească pe calea mântuirii, chiar dacă uneori nu înțelegem acest lucru”.

Chiar dacă nu credem în Dumnezeu, El crede în noi.

De aceea ne-a creat. De aceea ne-a iubit. De aceea ne-a iertat. De aceea L-a trimis pe Fiul Lui să moară în locul nostru.

Dumnezeu ne-a iubit dintru început deși știa că vom păcătui împotriva poruncilor Lui. Că vom cădea. Că ne vom lepăda de El.

Chiar și acum, dacă greșim, purtarea Lui de grijă nu ne părăsește. Iertarea Lui nu se ascunde de noi.

Dacă greșim și ne întoarcem, Dumnezeu ne primește.

Un semn al marii Sale încrederi în noi este acela că ne-a făcut liberi.

Ne-a lăsat liberi în gândire, în simțire, în făptuire.

Nu ne-a creat cu o iubire predestinată față de El.

Ne oferă posibilitatea să alegem. Binele sau răul, viața sau moartea, raiul sau iadul.

Dumnezeu nu poate fi neîncrezător față de aceea ce El Însuși a creat.

Când ucenicii (viitorii apostoli) L-au întrebat pe Mântuitorul de câte ori trebuie să ierte celor greșesc, El le-a spus de „șapte zeci de ori câte șapte”. Adică la nesfârșit.

Vedem așadar că, deși Dumnezeu este atotștiutor și știe mai dinainte ce vom face, nu ne anulează șansa de mântuire.

Le lasă până în ultimul ceas, sperând că noi vom alege viața.

Dumnezeu ne-a creat pentru veșnicie, nu pentru un an sau zece sau o sută.

Chiar dacă știe că după ce ne-am pocăit vom cădea în aceeași greșeală, nu își retrage dragostea Sa de la noi. Nici nu ne anulează șansele de a ne pocăi din nou.

Iată cât de mare este credința lui Dumnezeu în noi. Cât de mare este respectul și dragostea Lui față de noi.

Aceste lucruri trebuie să ne întărească în lucrarea faptelor bune. Trebuie să ne dea putere și nădejde. Trebuie să ne sporească și nouă credința în El și dragostea.

„Ce poate fi mai mângâietor și cu izbândă pentru viața noastră decât să scrii și să citești că Dumnezeu crede în tine, ca om, ca și creatură a Lui!

Că nu ești singur! Că ești în ipostaza de a crede Cineva în tine! Însuși Dumnezeu”.

Citește și – Credința este puterea sufletului

Sursă articol: PS Calinic Argatu, Dumnezeu crede în noi! Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/dumnezeu-crede-noi