MAGNEZIUL și tulburările sistemului NERVOS

Articol scris de Ana-Maria Postolache

Magneziul este unul din cele mai importante minerale care au implicații în patologiile asociate cu stresul. Nivelul său din corp este puternic asociat cu afecțiunile legate de stres.

Hipomagneziemia produce dureri de cap fotosensibile, fibromialgie, sindromul oboselii cronice, stres fizic și stres audiogenic.

Magneziul si tulburarile sistemului nervos

 

Stresul este interpretat de către creier ca fiind un lucru periculos. Răspunsul neuro-endocrin la stres dă naștere la hipertensiune arterială, hiperventilație, ritm cardiac crescut, transpirații și tulburări ale funcției intestinale.

Stresul influențează riscul de tulburări neurodegenerative, precum scleroza multiplă și boala Alzheimer.

Cercetătorii au tot interesul să descopere noi mijloace de ameliorare a stresului, care afectează o parte tot mai mare a lumii moderne.

Rolul magneziului în sistemul nervos

Ipoteza că magneziul poate modifica efectul stresului cronic a apărut pentru prima dată în anul 1981. Este al patrulea cel mai abundent mineral din corp, fiind implicat în numeroase procese celulare (metabolism aerobic și anaerobic, reacții bioenergetice, reglarea căilor metabolice, proliferarea celulară, diferențierea, apoptoza, angiogeneza, stabilizarea membranelor etc).

La nivel biochimic, peste 325 de enzime au nevoie de magneziu, multe din ele fiind enzime ale sistemului nervos. Fără îndoială, rolul magneziului în funcțiile fiziologice și patologice este de necontestat.

Un studiu din anul 1987 a arătat că stresul acut este asociat cu un nivel crescut de magneziu excretat prin urină. Pe termen lung, stresul poate duce la apariția deficitului de acest mineral și la consecințe severe pentru sănătate.

Magneziul afectează o serie de sisteme neurotransmițătoare și combate daunele oxidative la nivelul ADN-ului.

La șobolani, hipomagneziemia crește iritabilitatea, comportamentul agresiv și riscul de mortalitate.

La oameni, privarea de somn este asociată cu o scădere progresivă a nivelurilor de magneziu intracelular. Nivelurile scăzute de magneziu reduc melantonina, în timp ce aportul de magneziu ameliorează simptomele de insomnie.

O altă legătură importantă este între deficitul de magneziu și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție. Hipomagneziemia este asociată cu o excitabilitate neurală exacerbată, anxietate crescută și migrene. Suplimentele cu magneziu pot ameliora aceste simptome. Magneziul este implicat și în formarea memoriei pe termen lung.

Rezultatele altor studii au arătat o legătură inversă între conținutul de magneziu din apa de băut, fructe și legume și unele tipuri de cancer.

Lipsa de magneziu – simptome

Manifestările clinice ale deficitului de magneziu sunt:

– iritabilitate neuromusculară
– slăbiciune
– tremur
– tetanie
– dureri de cap
– hiper-emoționalitate
– anxietate generalizată
– atac de panică
– insomnie
– oboseală
– astenie

Persoanele cu boli cardiovasculare sunt mai susceptibile la efectele stresului și ale deficitului de magneziu.

Cumpără de aici:

Sursă: Magdalena D. Cuciureanu and Robert Vink, „Magnesium and stress”, articol publicat în Magnesium in the Central Nervous System, preluat de pe siteul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507250/

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.