Dr. Thomas Seyfried – Cancerul poate fi înfometat prin dieta ketogenică

⚠️ DISCLAIMER MEDICAL: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul oncolog și un dietetician specializat înainte de a iniția orice modificare a dietei, în special în contextul unei afecțiuni oncologice.

Teoria conform căreia metabolismul celulelor canceroase poate fi influențat prin dietă a câștigat teren în ultimii ani, iar unul dintre principalii săi promotori este Dr. Thomas Seyfried, profesor de biologie, genetică și biochimie la Boston College. Acesta susține că, prin înțelegerea surselor de energie ale tumorilor, se pot dezvolta strategii complementare pentru managementul cancerului.

Abordarea sa, cunoscută ca teoria metabolică a cancerului, este încă un subiect de dezbatere în comunitatea științifică și nu este adoptată pe scară largă în protocoalele standard, care se concentrează pe modelul genetic al bolii. Totuși, cercetările în acest domeniu sunt în plină expansiune.

Sursele de energie ale celulelor canceroase: Glucoza și Glutamina

Conform teoriei metabolice, o caracteristică distinctivă a multor tipuri de celule canceroase este metabolismul lor energetic. Spre deosebire de celulele sănătoase, care folosesc preponderent oxigenul pentru a produce energie eficient (respirație mitocondrială), celulele tumorale se bazează adesea pe un proces mai puțin eficient, numit fermentație (glicoliză aerobă sau efectul Warburg).

Principalii combustibili care susțin acest metabolism de fermentație sunt:

• Glucoza (zahărul): Sursa primară de energie pentru creșterea rapidă a tumorilor.
• Glutamina: Un aminoacid esențial pe care celulele canceroase îl pot utiliza ca sursă alternativă de energie și pentru sinteza componentelor celulare.

Profesorul Seyfried argumentează că, deoarece acești combustibili sunt vitali pentru supraviețuirea și proliferarea celulelor maligne, reducerea disponibilității lor prin intervenții dietetice ar putea, teoretic, să încetinească creșterea tumorală, acționând ca o terapie metabolică adjuvantă.

Tranziția corpului spre starea de ketoză: O strategie metabolică

Obiectivul principal al acestei abordări este de a comuta sursa de energie a corpului de la glucoză la corpi cetonici, un proces cunoscut sub numele de ketoză.

Este critic ca pacienții oncologici să nu oprească brusc aportul de carbohidrați fără a asigura o sursă alternativă de energie și fără supraveghere medicală. Creierul și alte țesuturi vitale depind de energie, iar o tranziție necontrolată poate fi periculoasă.

Ketoza este starea metabolică în care organismul, în absența glucozei, începe să descompună grăsimile pentru a produce corpi cetonici, pe care îi folosește drept combustibil.

Dr. Seyfried susține că, odată ce un pacient atinge o stare de ketoză terapeutică, nivelul glucozei din sânge poate fi redus semnificativ. Celulele sănătoase se pot adapta și pot folosi corpii cetonici pentru energie, însă multe celule canceroase, având mitocondrii disfuncționale, nu pot utiliza eficient acest combustibil. Astfel, celulele sănătoase sunt protejate, în timp ce celulele tumorale sunt private de sursa lor preferată de energie.

Dieta ketogenică: O opțiune complementară în managementul cancerului

Dieta ketogenică este principala strategie dietetică pentru inducerea stării de ketoză. Aceasta presupune o reducere drastică a carbohidraților, un aport moderat de proteine și un consum ridicat de grăsimi sănătoase.

O dietă ketogenică standard este structurată aproximativ astfel:

• 70-80% grăsimi
• 15-20% proteine
• 5-10% carbohidrați (de obicei sub 30-50 de grame pe zi)

Este esențial ca o astfel de dietă să fie bine formulată pentru a asigura toți micronutrienții necesari și pentru a evita efectele adverse. Implementarea ei necesită îndrumarea unui medic și a unui dietetician.

Rolul alimentelor neprocesate în sănătatea metabolică

O componentă cheie a oricărei strategii anti-inflamatorii și de susținere a sănătății metabolice este eliminarea alimentelor ultra-procesate. Aceste produse sunt adesea bogate în zaharuri, carbohidrați rafinați și grăsimi nesănătoase, contribuind la inflamația cronică, un factor cunoscut care poate favoriza dezvoltarea multor boli.

Studiile sugerează că dietele bazate pe alimente integrale, precum dieta mediteraneană, sunt asociate cu o incidență mai redusă a bolilor cardiovasculare, obezității și a unor tipuri de cancer, în mare parte datorită absenței produselor procesate și a conținutului ridicat de compuși anti-inflamatori. O dietă bogată în zahăr și produse procesate este un factor de risc nu doar pentru cancer, ci și pentru afecțiuni metabolice (diabet, obezitate), cardiovasculare și neurodegenerative (demență).

Studiile sugerează că dieta ketogenică poate avea beneficii în managementul acestor afecțiuni, dar nu reprezintă un tratament garantat pentru dispariția lor și trebuie abordată cu prudență.

Provocarea inhibării glutaminei

În timp ce glucoza poate fi controlată prin dietă, gestionarea glutaminei este mai complexă. Fiind un aminoacid esențial, glutamina este necesară și pentru funcționarea celulelor sănătoase, în special a celor imunitare și intestinale.

Dr. Seyfried propune o abordare în doi pași:

• Inducerea ketozei prin dietă pentru a reduce glucoza.
• Utilizarea unor medicamente inhibitoare de glutamină (precum DON – 6-diazo-5-oxo-L-norleucină), administrate în doze mici și țintit, după ce corpul s-a adaptat la ketoză.

Această a doua etapă este strict experimentală, iar medicamentele respective pot avea o toxicitate semnificativă. Utilizarea lor se face exclusiv în cadrul studiilor clinice controlate.

Profesorul Seyfried nu se opune terapiilor standard, precum chimioterapia. El sugerează că starea de ketoză ar putea crește eficacitatea unor tratamente convenționale, permițând utilizarea unor doze mai mici și reducând astfel toxicitatea sistemică.

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte articole pe această temă:

• Top 5 alimente care te pot face să dezvolți cancer – sfatul expertului
• Cel mai puternic ingredient cancerigen din produsele alimentare – românii trebuie să știe asta!

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Cercetările privind terapia metabolică a cancerului, inclusiv dieta ketogenică, au avansat considerabil. Deși este încă considerată o abordare complementară, dovezile acumulate sugerează potențiale beneficii, dar și limitări clare.

• Mecanisme de acțiune: Studiile preclinice și unele studii clinice au arătat că dieta ketogenică poate încetini creșterea tumorală prin mai multe mecanisme: reducerea glucozei și a insulinei (un important factor de creștere), scăderea inflamației și inducerea stresului oxidativ în celulele canceroase. Un review narativ din 2021 publicat în Nutrients subliniază aceste mecanisme, menționând că dieta ar putea sensibiliza tumorile la chimioterapie și radioterapie.

• Aplicabilitate clinică: Cele mai promițătoare rezultate au fost observate în cazul tumorilor cerebrale, precum glioblastomul, care sunt extrem de dependente de glucoză. Un studiu de caz din 2022 a arătat fezabilitatea și siguranța combinării dietei ketogenice cu tratamentul standard pentru glioblastom. Cu toate acestea, eficacitatea variază foarte mult în funcție de tipul de cancer și de profilul genetic al tumorii.

• Limitări și controverse: Nu toate cancerele răspund la această strategie. Unele tumori se pot adapta pentru a folosi corpii cetonici ca sursă de energie sau au mutații (ex: mutația genelor KRAS, PIK3CA) care le permit să prospere chiar și într-un mediu cu glucoză redusă. O cercetare publicată în Nature în 2022 a arătat că, în anumite contexte, cetoza poate chiar accelera creșterea unor tipuri de cancer de piele și de prostată, subliniind necesitatea unei abordări personalizate.

• Ce nu știm încă: Sunt necesare studii clinice randomizate, de mare anvergură, pentru a stabili clar care pacienți beneficiază cel mai mult, care sunt protocoalele optime și cum se poate integra cel mai bine dieta ketogenică în tratamentele oncologice standard.

REZUMATUL SPECIALISTULUI

Dieta ketogenică, ca parte a terapiei metabolice, poate contribui la managementul anumitor tipuri de cancer prin reducerea disponibilității de glucoză pentru celulele tumorale și prin scăderea inflamației. Studiile indică un potențial rol adjuvant, putând crește eficacitatea terapiilor standard. NU înlocuiește tratamentul medical prescris (chirurgie, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie) și funcționează optim ca terapie complementară, sub strictă supraveghere medicală.

Protocol de Siguranță:

• Contraindicații: Nu este recomandată pacienților cu insuficiență renală, pancreatită, anumite afecțiuni hepatice, tulburări ale metabolismului grăsimilor (ex: deficit de carnitină) sau porfirie. Prudență maximă la pacienții cu cașexie (pierdere severă în greutate).
• Interacțiuni: Poate interacționa cu medicamente pentru diabet (insulina, inhibitori SGLT2 – risc de cetoacidoză euglicemică), diuretice și medicamente pentru tensiune arterială. Este necesară ajustarea dozelor de către medic.
• Când să opriți utilizarea: Opriți dieta și contactați medicul la apariția unor semne precum greață și vărsături persistente, dureri abdominale severe, amețeli extreme sau confuzie.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

1. Poate dieta ketogenică să înlocuiască chimioterapia sau radioterapia?

Nu, sub nicio formă. Dieta ketogenică este considerată o terapie adjuvantă sau complementară. Ea nu poate vindeca singură cancerul și nu trebuie să înlocuiască tratamentele oncologice standard, care au o eficacitate dovedită. Scopul ei este de a sprijini organismul și de a potența efectele tratamentelor convenționale.

2. Dieta ketogenică este sigură pentru toți pacienții cu cancer?

Nu, necesită evaluare medicală individuală. Pacienții care suferă de pierdere severă în greutate (cașexie), insuficiență renală sau hepatică, sau anumite tulburări metabolice, nu sunt candidați buni pentru această dietă. Începerea dietei trebuie făcută obligatoriu sub supravegherea unui medic oncolog și a unui dietetician.

3. Ce riscuri sau efecte adverse are dieta ketogenică?

Pe termen scurt, pot apărea simptome cunoscute ca „gripa keto” (dureri de cap, oboseală, greață). Pe termen lung, riscurile includ deficiențe de micronutrienți (fibre, vitamine, minerale), un risc crescut de pietre la rinichi, constipație și modificări ale profilului lipidic. O formulare corectă a dietei și suplimentarea adecvată pot reduce aceste riscuri.

4. După cât timp apar primele beneficii și ce așteptări realiste trebuie să avem?

Starea de ketoză poate fi atinsă în câteva zile până la o săptămână. Așteptările trebuie să fie realiste: scopul principal este de a îmbunătăți starea metabolică și calitatea vieții și, potențial, de a încetini progresia bolii. Nu există nicio garanție că dieta va avea un impact direct asupra dimensiunii tumorii în toate cazurile.

5. Există un consens științific asupra teoriei metabolice a cancerului?

Nu încă. Teoria metabolică a cancerului, promovată de Dr. Seyfried, reprezintă o perspectivă importantă, dar încă nu este acceptată universal. Modelul predominant rămâne cel genetic. Majoritatea cercetătorilor consideră că ambele aspecte – genetic și metabolic – sunt interconectate și la fel de importante în dezvoltarea și progresia cancerului.

6. Orice dietă săracă în carbohidrați este la fel de eficientă?

Nu neapărat. Dieta ketogenică terapeutică este mai mult decât o simplă dietă low-carb. Ea necesită atingerea și menținerea unui nivel specific de corpi cetonici în sânge și un raport strict între macronutrienți, adesea monitorizat prin indicele glucoză-cetonă (GKI). Acest lucru necesită o planificare riguroasă și monitorizare.

Surse și Referințe

Articole și Review-uri Științifice:

• Seyfried T.N., Shelton L. (2010). „Cancer as a metabolic disease”. Nutrition & Metabolism, 7, 7. PubMed | DOI
• Weber D.D., Aminzadeh-Gohari S., Kofler B. (2021). „The Ketogenic Diet as an Adjuvant Cancer Therapy: A Narrative Review”. Nutrients, 13(4), 1196. PubMed
• Schwartz K., Chang H.T., Nikolai M., et al. (2022). „A ketogenic diet and mainstream cancer therapy in glioblastoma: a case series”. Journal of Medical Case Reports, 16(1), 93. PubMed Central
• Ferrere G., Tidjani Alou M., et al. (2022). „Ketogenic diet and ketone bodies enhance the outcome of PD-1-based immunotherapy in cancer”. JCI Insight. PubMed
• Xia, S., Lin, R., Jin, L. et al. (2022). „Prevention of dietary-fat-fueled ketogenesis attenuates pancreatic cancer growth”. Nature, 610, 391–398. Nature

Surse Originale din Articol:

• Target Cancer, Can a keto diet eliminate cancer growth? Dr. Thomas Seyfried says yes: https://www.youtube.com/watch?v=qa3j40c8iAo&ab_channel=TargetCancer
• Rudy Mawer, Amy Ritcher, The ketogenic diet: a detailed beginner’s guide to keto, Healthline: https://www.healthline.com/nutrition/ketogenic-diet-101#what-it-is