Alegeți apa și săpunul în locul dezinfectantelor

Din dorința de a se proteja de infecții, oamenii folosesc diverși dezinfectanți pentru casă și piele. Ei nu știu însă că produsele chimice din comerț pot fi ele însele surse de îmbolnăvire, când sunt utilizate în exces.

Pericolele cauzate de detergenții chimici

Un studiu publicat în 2018 în „American Journal of Infection Control” a arătat că produsele pentru dezinfectarea suprafețelor folosite de personalul medical în spitale au efecte secundare asupra aparatului respirator, precum iritarea membranei mucoasei și astm.

Detergenții au fost asociați și cu reacții adverse la nivelul pielii. Acestea cresc riscul de dermatită de contact la personalul medical.

Un studiu apărut în 2005 în jurnalul „Contact Dermatitis” a arătat că expunerea repetată la dezinfectanții de tip detergent irită pielea.

Dezinfectarea mâinilor cu detergenți s-a dovedit a fi mai nocivă decât dezinfectarea cu soluții care conțin alcool.

Trăim într-o perioadă în care suntem sfătuiți permanent să ne dezinfectăm cât mai des, atât pe noi înșine, cât și mediul în care trăim.

Citește și – Cum să faci săpun natural pentru copii, prin metoda de preparare „la rece”

Cu toate acestea, unii specialiști atrag atenția că abuzul de dezinfectanți sau spălarea excesivă pe mâini pot duce la eliminarea bacteriilor protectoare.

Dezinfectanții și detergenții din comerț sunt plini de pesticide și compuși chimici.

Folosirea lor la curățarea casei, a mâinilor, a corpului, a mașinii, a telefonului, a jucăriilor nu este cea mai bună soluție. Deși creează impresia că ne protejează de virusuri și bacterii, în realitate, astfel de produse slăbesc funcția sistemului imunitar și a plămânilor.

Ne putem da seama cât de toxici sunt detergenții din magazine, numai după mirosul puternic pe care îl emană.

Apa și săpunul fac virusurile inactive

Apa și săpunul – recomandate de unii experți în perioada crizei de Coronavirus – sunt mult mai sigure și eficiente. Atât pentru dezinfectarea mâinilor și a corpului, cât și a suprafețelor.

Sunt publicații recente care atestă superioritatea produselor de curățare pe bază de săpunuri și detergenți naturali.

Dr. Sanjay Gupta a demonstrat într-un clip video că apa și săpunul curăță chiar mai bine blatul din bucătărie decât dezinfectanții sau șervețelele.

Virusurile au un înveliș lipidic, adică gras. Dacă vrem să spălăm niște vase murdare de unt sau altă grăsime, nu folosim doar apă sau detergenți pe bază de alcool, ci apă și săpun.

Citește și – Cum să faci săpun natural pentru copii, prin metoda de preparare „la rece”

În aceeași măsură apa și săpunul dizolvă membrana grasă care acoperă și protejează virusul, după care acesta se degradează, devine inactiv și inofensiv.

Moleculele de săpun captează fragmentele mici de virus, care sunt apoi îndepărtate cu ajutorul apei.

Profesorul Pall Thordarson de la Universitatea New South Wales spune:

„O picătură de săpun obișnuit diluat cu apă este suficient pentru a rupe și distruge numeroase tipuri de virusuri și bacterii, inclusiv noul Coronavirus, virusul care cauzează hepatita B și C, Ebola, Zika, febra galbenă și multe alte bacterii care atacă tractul respirator și intestinal”.

Există de asemenea un articol publicat în „National Geographic” în care experții recomandă săpunuri blânde pentru dezinfectarea suprafețelor din interior și exterior.

Apa și săpunul rămân în continuare una din cele mai eficiente și simple metode de prevenire a bolilor infecțioase, inclusiv a infecției cu COVID-19.

Utilizarea clorului

Mulți din curățitorii chimici din magazine sunt nu doar inutili, ci chiar ineficienți împtriva virusurilor.

Unii au recomandat spălarea străzilor cu clor. Însă experții cred că folosirea clorului este ca și cum ai încerca să lovești o muscă folosind o măciucă.

Dr. Jane Greatorex – virolog în cadrul Universității din Cambridge a comparat că folosirea înălbitorului împotriva virusurilor este ca și folosirea unei măciuci împotriva unei muște.

Clorul corodează metalul și plumbul, iar inhalarea lui poate duce la alte probleme respiratorii.

Este suficient să folosim săpun simplu sau detergenți de vase pentru curățarea suprafețelor din casă și de afară.

Trebuie să știm că detergenți pe care apar cuvinte precum „pericol”, „hazard” sau „avertisment” nu sunt siguri pentru utilizare. Din păcate, nu toți producătorii afișează pe etichetă substanțele din care este alcătuit un detergent.

Otrăvirile din cauza abuzului de dezinfectanți nocivi au crescut foarte mult în SUA în ultima vreme.

Clorul este un iritant puternic, care degradează sănătatea plămânilor. Inclusiv atunci când îl folosim pentru spălarea rufelor, mirosul lui persistă pe haine sau pe așternuturi după ce acestea s-au uscat și continuăm să îl inhalăm când le folosim.

Citește și – Coronavirus: Apă și săpun sau dezinfectant de mâini? Ce recomandă experții?

Inclusiv biopesticidele folosite în uni detergenți și dezinfectante sunt dăunătoare, deoarece acestea distrug germenii nociv, dar și pe cei beneficiu.

Aceste substanțe ajung în corp prin inhalare, sau prin piele, dacă sunt aplicate extern.

În momentul în care scade numărul de bacterii bune din corp, scade și imunitatea.

Spre deosebire de apă și săpun, care înlătură complet germenii, dezinfectanții chimici îi omoară și lasă în urmă bacterii inteligente care suferă mutații și se transformă în bacterii rezistente.

Produsele de îngrijire a pielii, detergenții de rufe, soluțiile pentru curățarea casei și așa mai departe – conțin substanțe care pot duce la boli autoimune, cancere, boli inflamatorii, probleme de dezvoltare și tulburări hormonale.

Dacă vreți numaidecât să folosiți un dezinfectant din comerț, spălați mai întâi suprafața respectivă cu apă și săpun, așteptați să se usuce și apoi aplicați dezinfectantul.

Citește și – Cum să „prefaci” săpunul de casă în detergent lichid pentru mașina de rufe

Sursă articol:

1. Marilee Nelson, Why We’re Not Disinfecting Our Homes (even now!), Branch Basics: https://branchbasics.com/blog/why-were-not-disinfecting-our-homes-or-hands-with-harmful-chemicals-and-what-we-do-instead/
2. Line Kynemund Pedersen, Elisabeth Held, Jeanne Duus Johansen, Tove Agner, Short-term effects of alcohol-based disinfectant and detergent on skin irritation, Contact Dermatitis. 2005 Feb;52(2):82-7. doi: 10.1111/j.0105-1873.2005.00504.x: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15725285/
3. Sarah Gibbens, Why soap is preferable to bleach in the fight against coronavirus: https://www.nationalgeographic.com/science/2020/03/why-soap-preferable-bleach-fight-against-coronavirus/#close
4. Megan L Casey, Brie Hawley, Nicole Edwards, Jean M Cox-Ganser, Kristin J Cummings, Health problems and disinfectant product exposure among staff at a large multispecialty hospital, Am J Infect Control. 2017 Oct 1;45(10):1133-1138. doi: 10.1016/j.ajic.2017.04.003. Epub 2017 May 23: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28549881/

 

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.