STRESUL grăbește ÎMBĂTRÂNIREA (tratamente naturiste)
Stresul are un impact nebănuit asupra îmbătrânirii și a longevității. Rata îmbătrânirii biologice este modulată în parte de genele care interacționează cu expunerea la stres.
Efectele negative ale stresului sunt bine documentate în studii pe oameni. Fitoterapeutul Constantin Milică spune că stresul afectează toate categoriile de vârstă, de la adulți până la vârstnici, tineri și copii.
Stresul grabeste imbatranirea: mdvip.com
Studiile au arătat că o expunere de scurtă durată la stres întărește răspunsurile celulare la stres și promovează longevitatea prin creșterea unor mecanisme de apărare a corpului.
Cuprins
Efectele stresului prelungit
În mod total opus, expunerea prelungită la stres poate supraîncărca răspunsurile compensatorii, ducând la scurtarea speranței de viață. Cercetătorii numesc stresul prelungit un „stres toxic”.
Răspunsul la stresul psihologic produce schimbări importante în procesul de îmbătrânire. De exemplu, crește hormonii de stres, inflamația, stresul oxidativ și insulina.
Pe fondul unui stres crescut pot să apară stări de excitație nervoasă, depresie, tristețe nejustificată, oboseală generală și intelectuală, sau insomnie.
Stresul provoacă simptome la nivel fizic și psihic: astenie, dureri de cap, amețeli, dificultăți de concentrare, lipsă de energie, deznădejde.
Persoanele expuse la un stres excesiv la locul de muncă (stresul profesional) au un risc mai mare de infarct miocardic.
Stresul prelungit pe fond emoțional poate agrava sau accelera bolile psihice (depresie, anxietate, migrene, insomnie, neurastenie, isterie, dureri de cap sau delir).
Stresul duce la deteriorarea celulelor sistemului imunitar și de aceea poate înrăutăți boli cronice precum psoriazis, cancer de piele sau alopecie. De asemenea, stresul îmbătrânește pielea.
Femeile gravide trebuie să evite să se streseze, pentru că pot naște copii prematuri, cu predispoziție la alergii, astm bronșic sau autism.
Tratamente naturiste pentru stres și excitație psihică
Se pot folosi plante cu efecte calmante, sedative sau tonice la nivelul sistemului nervos. Fitoterapeutul ieșean Constantin Milică recomandă următoarele plante:
• Valeriană. Rădăcina acestei plante este cel mai bun calmant natural pentru tulburările nervoase (stres, agitație, anxietate, insomnie, aritmie cardiacă, dureri de cap). Poate fi folosită sub formă de ceai, tinctură sau baie.
• Sunătoare – pentru dureri nervoase și depresie
• Hamei – pentru calmarea nervozității
• Flori de tei și lavandă – pentru liniștirea sistemului nervos
• Mentă – pentru tonifiere și energizare
• Ginkgo biloba – pentru stimularea funcțiilor creierului
• Ginseng siberian – pentru creșterea rezistenței la stres
Se pot face combinații eficiente de plante, precum:
– valeriană, roiniță și mentă
– valeriană, roiniță și busuioc
– valeriană, păducel și tei
Plantele se amestecă în părți egale. Se beau câte 2 ceaiuri pe zi, unul dimineața și unul seara.
Surse bibliografice:
1. Elissa S. Epelc and Gordon J. Lithgow, „Stress Biology and Aging Mechanisms: Toward Understanding the Deep Connection Between Adaptation to Stress and Longevity”, Journal of Gerontology Series A: Biological Sciences and Medical Sciences. 2014 Jun; 69(Suppl 1): S10–S16: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4022128/
2. Constantin Milică, „Stresul și Oboseala”, Medicina naturistă, Vol. 1, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 338-339
