Dacă vrei să nu mai ai tristețe, ar trebui să încetezi să ai de-a face cu tine însuți – Sfânta Gavrilia

Dispozițiile sufletului sunt mult influențate de iubirea de sine. Egoismul ne face să avem o aplecare excesivă asupra noastră și asupra propriului sine.

Niciodată nu vom putea scăpa de stările de tristețe, amărăciune și supărare dacă rămânem centrați pe propria noastră persoană.

Dacă vrem să trăim o viață liniștită și fericită trebuie să ne străduim să împlinim porunca cea mai de seamă, care este iubirea.

Cea mai mare poruncă din lege este „să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din puterea ta”. Iar a doua, la fel de mare ca și prima, este să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Marcu 12, 30-31).

Nu în mod întâmplător ne-a poruncit Dumnezeu să îl iubim pe aproapele nostru. Această poruncă are, printre altele, scopul de a ne păzi de iubirea de sine; de a ne feri de egoism.

De aceea spune că trebuie să iubim pe semenii noștri la fel cum ne iubim pe noi înșine. Nu mai puțin. Nu preferențial. Nu în mod interesat.

Acest tip de iubire ni L-a arătat Hristos, Care S-a răstignit pe Sine pentru întreaga lume. Iubirea lui Dumnezeu se împarte și nu se sfârșește, se frânge și nu se rupe. Se jertfește și nu moare.

Sfinții sunt de asemenea o pildă de iubire jertfelnică. Ei depășeau cu mult porunca iubirii aproapelui în sensul că îi puneau pe ceilalți pe primul loc iar pe ei se puneau pe ultimul loc.

Sfinții iubeau pe oameni mai mult decât propria lor persoană, pentru că vedeau în fiecare om chipul lui Hristos.

Sfânta Gavrilia Papaiannis este un astfel de om sfânt, care trăia efectiv pentru a-i ajuta pe alți.

Gerontissa Gabriela Papagianni sau Maica Gavrilia a fost canonizată de curând (3 octombrie 2023) pentru bogata activitate misionară și filantropică pe care o desfășurat-o în cursul vieții sale pământești.

După moartea mamei sale a împărțit toate bunurile săracilor și a plecat în India să îi îngrijească pe leproși și pe săraci.

Era medic de meserie, profesie care a ajutat-o să se aplece cu multă atenție spre vindecarea trupului dar și a sufletului celor suferinzi.Spunea că în spatele fiecărei dureri sau boli se ascunde o suferință a sufletului.

Maica Gavrilia iubea pe oameni în mod cu totul dezinteresat. Această iubire lipsită de egoism o hrănea și îi aducea multă bucurie. Când iubești pe celălalt, harul lui Dumnezeu sălășluiește în tine și te face să guști bucurii cerești.

Maica Gavrilia era o prezență plăcută și însuflețitoare deoarece ea însăși trăia în prezența lui Dumnezeu. Acesta era motivul pentru care inima ei bătea neîncetat pentru ceilalți și era plină de iubire și bucurie.  

„Sufletul ei, inima ei, mintea ei, toată dinamica trupului ei s-au orientat cu dragoste dumnezeiască către Domnul Iisus Hristos”.

Maica Gavrilia s-a dedicat cu totul slujirii lui Dumnezeu și aproapelui. Cuvântul Domnului s-a adeverit în cazul ei: Cel ce păzește poruncile Mele, acela Îl iubește și Dumnezeu îl va iubi și întreaga Treime va veni în sufletul lui și-și va face sălaș (Ioan 14, 23).

Mulți o căutau pe Maica Gavrilia pentru a se contamina de bucurie și dragostea care radiau din ea.

Pe cei mâhniți îi sfătuia să scrie rugăciunea lui Iisus pe hârtie, să citească Sfânta Scriptură și Epistolele Sfinților Apostoli. Împotriva tristeților și durerilor adânci avea un alt leac.

„Dacă vrei să nu mai ai tristețe, ar trebui să încetezi să ai de-a face cu tine însuți. Ar trebui să devii celălalt și să ai încredere în Dumnezeu”.

Această evadare din propriul sine și predarea noastră în grija și pronia lui Dumnezeu sunt cele mai bune remedii împotriva stresului, depresiei și tristeții.

Maica Gavrilia se întrista din pricina oamenilor care nu duceau o viață în Hristos. Însă tristețea aceasta o duce înaintea lui Dumnezeu ca pe o ofrandă, transformând-o în rugăciune fierbinte pentru oameni.

Atunci când te hrănești cu cuvântul lui Dumnezeu, ajungi să simți prezența lui Dumnezeu și harul Lui începe să lucreze în tine. Energia lui Dumnezeu vine și schimbă lăuntrul tău încât nu mai simți întristare, ci putere să depășești orice necaz.

Cei care citesc Sfânta Scriptură sunt atinși de raza Duhului Sfânt care eliberează mintea și sufletul de emoțiile negative care îl stăpânesc.

Nu doar rostirea cu buzele a numelui lui Iisus are putere să vindece sufletul, ci și vederea lui și scrierea acestuia.  

„Când treci dincolo de iubirea exclusivă pentru tine însuți și devii celălalt prin iubirea lui Hristos, atunci descoperi empiric că ai găsit calea care te duce direct la sursa bucuriei veșnice, adică a lui Iisus Hristos”.

Citește și: Cum putem birui tristețea – Sfântul Ioan Casianul

Sursă articol: Pemptousia, Când ești trist: https://www.pemptousia.gr/2023/10/otan-echis-stenachoria/