„Dacă dispoziția mea se schimbă pentru că celălalt este sucit, aceasta nu este iubire”

Iubirea este probabil cel mai deformat cuvânt în mintea noastră. Este interpretat greșit, este practicat în mod fals.

Părintele Varnava Iankos spune că atunci când iubești pe cineva cu adevărat nu te desparți de el la prima greșeală a lui.

Nu îl scoți din inima ta la primul cusur pe care îl descoperi la el. Nu îl alungi atunci când ajungi să îl cunoști cu adevărat și așteptările îți sunt înșelate.

Sfinții ne iubesc la fel chiar și când vă păcatele noastre. Dumnezeu, Care știe toate despre noi, nu își schimbă dragostea față de noi. Iubirea lui este neschimbătoare, de neclintit.

„Dacă dispoziția mea se schimbă pentru că celălalt este sucit, aceasta nu este iubire”.

Chiar dacă ai văzut cât de diferit este de ceea ce credeai despre el, nu îl alunga din inima ta.

Părintele Varnava spune că trebuie să iubim omul, însă nu și viața lui dacă aceasta este greșită.

„Îl iubești pe el, dar nu iubești faptele sale”.

Acesta este un lucru foarte diferit. Or, noi urâm omul împreună cu faptele lui.

De aceea multe cupluri se destramă pentru că atunci când ajung să se cunoască în detaliu sunt dezamăgiți.

„Era altfel. S-a schimbat. Mă despart. Nu! Acestea sunt lucruri lumești!”

Iubirea duhovnicească înseamnă să îl percepi pe celălalt că este diferit față de ce bănuiam că ar fi, dar dragostea ta pentru el să nu se schimbe.

„Dacă ți se schimbă dispoziția pentru că l-ai văzut într-un fel, nu e iubire”.

Iubirea ta față de el nu se clatină. Nu dispare. Rămâne în inima ta. Doar așa poți să-l schimbi pe celălalt. Doar astfel iubirea ta față de el poate fi vindecătoare.

Citește și – Diferența dintre iubirea sentimentalistă și iubirea duhovnicească

Când cineva simte că ceilalți îl înțeleg în neputințele și neajunsurile lui, se simte inspirat, se simte eliberat. Se simte iubit la fel.

„Iubirea nu depinde de cine este și ce face celălalt”.

Iubirea este Dumnezeu și iubirea este la Dumnezeu. Și iubirea pe care trebuie să o dăruim nu trebuie să fie a noastră și a lui Hristos.

Iubirea omenească este nesinceră, este interesată, este egocentristă, este o iubire căzută.

„Suntem datori să dăruim iubirea lui Hristos și nu iubirea noastră. Atunci omul se eliberează, dacă va simți că are același loc în inima ta, orice ar fi făcut”.

Aceasta este măsura sfințeniei, la care suntem chemați să ajungem.

Citește și – Din ce cauză se întrerupe iubirea dintre oameni

Sursă articol: Pr. Varnava Iankos – Dăruim iubirea lui Hristos sau iubirea noastră căzută? Mănăstirea Dragomirna: https://www.youtube.com/watch?v=oNJHYx8-SiA&ab_channel=M%C4%83n%C4%83stireaDragomirna