Când mergi la spovedanie, nu mergi la Judecătorul Cel asupru, ci la Medicul Cel iscusit

Când mergi la spovedanie, nu te întâlnești cu preotul, ci cu Hristos.

În locul duhovnicului stă chiar Mântuitorul, Care ascultă cu atenție spovedania noastră, El fiind Cel Care ne dă dezlegarea păcatelor în cele din urmă.

Dacă suntem atenți la molfta pe care o citește preotul înainte de spovedanie, vom auzi aceste cuvinte:

„Iată, fiilor, Hristos stă nevăzut, primind mărturisirea voastră cea cu umilință. Deci să nu vă rușinați sau să vă temeți și să ascundeți vreun un păcat, ci fără sfială să spuneți toate câte ați făcut. Luați seama dar, de vreme ce ați venit la Doctor, să nu vă întoarceți nevindecați la casele voastre”.

Această rugăciune pregătitoare pentru spovedanie ne mai arată un lucru. Și anume că Cel la Care mergem este Doctor și nu judecător.

Citește și – Prin spovedanie, păcatele săvârșite nu se mai pomenesc nici la vămi, nici la judecată

Cât timp avem această posibilitate, să mergem să ne mărturisim păcatele ca să luăm dezlegare și vindecare.

Împreună cu iertarea păcatelor primim și tămăduire.

Mântuitorul este Doctorul sufletelor și trupurilor.

El este primul duhovnic, dacă vreți. El a rostit pentru prima dată: „Iertate sunt păcatele tale. Mergi și nu mai păcătui”.

Acest dar al legării sau dezlegării păcatelor Domnul l-a dat apostolilor și prin ei preoților.

Când s-a arătat ucenicilor după Înviere, Hristos a suflat asupra lor și le-a zis: „Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatelor, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 22-23).

Spovedania este un mare dar de la Dumnezeu. Prin ea ne curățim, ne spălăm, ne primenim sufletul.

Cât timp este lumina cu noi, avem această șansă de a ne înnoi sufletește. De a ne pocăi, de a săvârși lucrarea mântuirii.

Citește și – „Oamenii s-au îndepărtat de Taina spovedanie, și de aceea se îneacă de gânduri și de patimi” – Sfântul Paisie Aghioritul

De aceea, când ne spovedim, nu trebuie să ne temem ca unii care suntem osândiți la moarte.

Trebuie să ne mărturisim păcatele cu frică și cu pocăință, dar cu multă nădejde.

„Atunci când mergem la spovedit, nu mergem la Judecătorul cel asupru. Mergem la Medicul priceput, mergem la Bunul nostru Părinte ceresc și la El găsim bunătate, iubire, iertare. De la El primim vindecare. Deci, deschideți-vă larg inima, ca să primiți acest dar divin al iertării”.

Hristos este deocamdată în postura de doctor și nu de judecător. La a doua Sa venire va fi Dreptul Judecător.

Acum este încă îndurat și lesne iertător cu cei care se căiesc de păcatele pe care le-au făcut și vor să-și îndrepte viața.

„Luați seama dar, de vreme ce ați venit la doctor, să nu vă întoarceți nevindecați la casele voastre”.

De aceea, să nu ne fie frică sau rușine să ne spovedim curat.

Ca nu cumva, tăinuind vreun păcat, să nu primim curățire și vindecare deplină.

Iar dacă ascundem ceva cu bună știință și nu îl mărturisim, păcatele le vom avea îndoit.

Pe Hristos nu-L putem păcăli. Nu-L putem înșela. Chiar dacă preotul nu știe ce am făcut, Dumnezeu, în fața Căruia stăm, știe toate.

Citește și – Ce trebuie să spunem la spovedanie

Sursă articol: Părintele Nicolae Dima, Cum să-l forțezi pe Dumnezeu să facă ce vrei tu: https://www.youtube.com/watch?v=qKqoB8o4JgI&ab_channel=Pr.NicolaeDima