A vindeca o boală fără a dezrădăcina păcatul este ca și cum ai acoperi o rană cu puroi

Bolile apar de cele mai multe ori din pricina păcatelor. Ele sunt o consecință a faptului că omul s-a înstrăinat de Dumnezeu – izvorul vieții și a tot binele și a călcat poruncile Sale.

Dumnezeu ne-a lăsat câteva porunci importante, pe care dacă le vom păzi, vom ajunge mai ușor la destinație, care este Împărăția Cerurilor.

Aceste porunci sunt ca niște sfaturi părintești. Dumnezeu ne-a creat din iubire și ne vrea binele. De aceea ne-a dat aceste porunci, ca să ne păzească de ispita și vicleniile vrăjmașului diavol.

Poruncile lui Dumnezeu nu sunt grele. Cea mai mare dintre ele este iubirea față de Dumnezeu, urmată de iubirea față de aproapele.

Dacă vom păzi aceste două porunci, avem nădejde de mântuire.

Citește și – „Precum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatele de pe om” – Părintele Cleopa

Părintele Paisie Aghioritul a fost întrebat odată de ce oamenii nu au găsit nici un remediu pentru cancer. Iar el a răspuns că dacă s-ar fi găsit leac pentru el, ar fi apărut o altă boală incurabilă.

Părintele Ioan Buliga spune, referitor la acest răspuns, un lucru extrem de important:

„În starea de păcat în care trăiește lumea, este imposibil să nu existe boli grele”.

Bolile ne arată că dacă ne îndepărtăm de Dumnezeu, nu are cum să ne fie bine. Înstrăinarea de Dumnezeu ne va lipsi de tot ce înseamnă sănătate, bucurie, pace, liniște, împlinire.

Atunci când avem de-a face cu o boală trebuie să luăm în calcul și latura spirituală. Bolile au cauze spirituale care trebuie depistate și rezolvate.

Iar de cele mai multe ori, cauza este păcatul sau neascultarea de Dumnezeu.

Citește și – „Să secăm izvorul păcatelor și vom opri toate pâraiele bolilor trupești” – Sf. Ioan Gură de Aur

Omul nu se poate tămădui deplin dacă nu își vindecă mai întâi sufletul, curățându-l de spinii păcatelor prin pocăință, prin rugăciune, prin post, spovedanie și Împărtășanie.

„A încerca să vindeci unele boli fără a dezrădăcina păcatul este echivalent cu a acoperi o rană cu puroi, să o faci frumoasă pe deasupra și să spui că totul este bine”.

Suferința este mult mai adâncă decât se vede la exterior. Fiecare trebuie să privească profund în sufletul său și să își cerceteze conștiința.

Este o nebunie să vindeci trupul cu medicamente și sufletul să îl lași să bolească în continuare, spunea Părintele Buliga.

„Este o nebunie: întreținem corpul, spunem că este frumos, iar pe dinăuntru este stricat”.

Vedem și singuri cât de scurtă este viețuirea noastră pe acest pământ. Trupul se va întoarce din pământul din care a fost luat.

În timp ce sufletul, care este mai de preț decât orice, va continua să trăiască. Dar veșnicia lui poate să fie raiul sau iadul, în funcție de cum a trăit pe pământ.

Ce poate să dea omul în schimb pentru sufletul său? Poți să ai toată lumea la picioarele tale, dar dacă îți pierzi sufletul, ce folos vei avea de toate celelalte?

Iar dacă ne îmbolnăvim, trebuie să știm că putem alerga oricând la Doctorul sufletelor și al trupurilor, Care este Însuși Hristos Domnul.

„Din această cauză, atunci când cineva se îmbolnăvește, înainte să meargă la doctor i se spune să meargă la preot să se spovedească”.

Mărturisirea păcatelor este cel mai bun leac pentru tămăduirea sufletului. Spovedania nu numai că spală sufletul de întinăciunea păcatului, ci anulează și consecințele păcatului.

Citește și – „Știi ce să faci când ești bolnav? Să te rogi Domnului să-ți ierte păcatele” – Sfântul Porfirie

Părintele Ioan Buliga spune că este bine să ne spovedim deoarece există riscul ca operația pe care urmează să o facem să ne fie fatală.

Totodată, prin spovedanie este „înlăturată o eventuală cauză a bolii, care poate fi păcatul”.

Vedem așadar că mărturisirea păcatelor și dezlegarea dată de Dumnezeu prin duhovnic curăță și vindecă în același timp sufletul.

„Pentru aceasta însă, este nevoie de o spovedanie adevărată, iar nu de o formalitate, cum din păcate fac majoritatea”.

Pentru ca spovedania să aibă efect, ea trebuie făcută cu sinceritate și complet. Așa cum spune duhovnicul la Molitfă, dacă ne-am dus la doctor, să nu ne întoarcem nevindecați la casele noastre, sau să ne fie chiar mai rău, din cauză că am ascuns anumite păcate.

„Putem avea lucruri din trecut, care să ne urmărească, și de care poate noi nici nu ne dăm seama”.

Nu doar desfrânarea, mânia și uciderea sunt păcate.

„Putem să fi avut păcate prin care să fi supărat pe Dumnezeu, iar noi nici să nu ne dăm seama: poate am nedreptățit pe cineva, am supărat vreun preot, am fost blestemați de vreun părinte trupesc sau Doamne-ferește duhovnicesc, am ocărât vreo văduvă săracă, vreun copil orfan, sau alte păcate pe care trebuie să le căutăm”.

Înainte de spovedanie trebuie să ne luăm un răgaz pentru a cugeta la viața noastră și a ne aminti greșelile pe care le-am făcut în trecut. Un îndreptar de spovedanie ne poate ajuta să conștientizăm toate păcatele.

O altă cauză a bolilor, spune Părintele Buliga, este „industrializarea lumii, schimbarea lucrurilor sănătoase făcute de Dumnezeu”.

„De aceea, atunci când ne spovedim, să spunem că ne pară rău și pentru părtășia noastră la tot ce se întâmplă în jurul nostru. Să plângem pentru păcatele noastre, dar și pentru toată degradarea aceasta a lumii și depărtarea ei de la Dumnezeu”.

Să nu învinuim pe nimeni, pentru că toți avem partea noastră de vină.

„Conștientizând că suntem părtași cu această nebunie a modernizării lumii, prin faptul că folosim și noi produsele industrializării și ale tehnologiei noi, care va fi vinovată de distrugerea planetei”.

Citește și – Leacul care vindecă orice boală sufletească – Părintele Filotei Zervakos

Sursă articol: Produse Mănăstirești, De ce nu se vindecă unele boli: https://www.produsemanastiresti.ro/blog/articole-duhovnicesti/de-ce-nu-se-vindeca-unele-boli