CICOAREA – planta cu care egiptenii își curățau sângele și ficatul de toxine

Cicoarea este una din plantele medicinale cu cele mai vechi utilizări.

Egiptenii o consumau în cantități mari, deoarece știau că proprietățile sale depurative ajută la purificarea sângelui și la curățarea ficatului de toxine.

Cuprins

Toggle

Cicoarea = sânge curat

Dacă în Egiptul Antic cicoarea era folosită ca leac pentru bolile de ficat și rinichi, popoarele europene au folosit-o vreme îndelungată ca aliment. Mai precis ca înlocuitor pentru cafea.

Aceștia cultivau cicoarea pentru rădăcină, pe care o măcinau și o foloseau ca și băutură energizantă și întăritoare pentru stomac, fiind apropiată la gust, dar și ca efect, cu cafeaua.

Preparate din cicoare

Cafea din cicoare. După ce se scot din pământ, rădăcinile de cicoare se spală sub jet de apă, se usucă la umbră, și se păstrează în săculeți de pânză.

Pentru prepararea cafelei, rădăcinile se prăjesc și se macină prin râșnița de cafea. Pulberea obținută se folosește ca și cafeaua măcinată.

Se pun 2-3 lingurițe de pulbere la 1 ceașcă de apă. Se poate fierbe 3 minute, sau se lasă la infuzat. Cafeaua de cicoare poate bea cu lapte.

Decoct de cicoare. Se pun 2-3 linguri de cicoare (părți aeriene și/sau rădăcini) la fiert cu 750 ml de apă, timp de 15 minute, sau până când apa scade la o treime din cantitatea inițială.

Infuzie de cicoare. Se pun 3 g de cicoare (flori și frunze uscat) la infuzat într-o cană de apă clocotită. Se beau câte 2 ceaiuri pe zi pentru detoxifiere, afecțiuni hepatice, dureri de stomac, dureri reumatice sau febră.

Proprietăți și indicații terapeutice

Cicoarea conține acid cicoric, o substanță înrudită cu cinarina din frunzele de anghinare, precum și inulină și principii amare.

Acești compuși au un efect benefic asupra ficatului, ajută secreția bilei și cresc diureza.

Alături de acestea, cicoarea conține fier, fosfor, calciu, potasiu, magneziu și cupru, vitaminele A, B1, B2, C, K și PP.

Cicoarea este un bun colagog, antiseptic intestinal și al căilor respiratorii, expectorant, hipoglicemiant și antidiabetic.

Planta stimulează atât funcțiile hepatice, cât și cele digestive și renale.

Cel mai important lucru este că ajută la detoxifierea corpului de substanțele nocive.

– Stimulează digestia (are efect laxativ) și secreția pancreatică
– Purifică sângele și detoxifică organismul
– Curăță ficatul și splina
– Scade colesterolul și glicemia
– Are un efect calmant asupra sistemului nervos
– Combate anorexia și obezitatea (decoctul de rădăcină de cicoare)
– Crește (dacă este consumată între mese) sau taie (dacă este consumată în timpul meselor) apetitul

Preparatele din cicoare sunt bune și pentru convalescenți, pentru cei care suferă de insomnie, nevroze sau melancolie.

Când se culege cicoarea

Cicoarea este o plantă spontană, prezentă aproape peste tot în flora locală.

O recunoaștem ușor după florile albastre, foarte vizibile pe tulpinile golașe, înalte și ramificate.

În scop medicinal, de la cicoare se pot folosi atât părțile aeriene (frunzele, și uneori florile), dar și rădăcina, din care se pot prepara diverse leacuri: infuzii, decocturi, fierturi sau macerate.

Florile și frunzele de cicoare se culeg în lunile iulie-august, în timpul înfloririi, dimineața, după rouă. Rădăcinile se recoltează atât primăvara (martie-aprilie), cât și toamna (septembrie-octombrie).