Crețușca – planta cu efect de aspirină utilă în febră, răceală, reumatism, gută și nevralgii

Crețușca (Filipendula ulmaria) este o plantă deosebit de valoroasă în medicina tradițională europeană și asiatică.

În zona Apusenilor mai este cunoscută și sub numele de „colțul lupului”.

Pentru uz intern se folosesc părțile sale aeriene, iar extern, rădăcina.

Cuprins

Toggle

Ce proprietăți are crețușca

Crețușca conține compuși cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, precum flavonoide, salicilați și taninuri.

Citește și – Crețușca – aspirina blândă din farmacia naturii

În compoziția plantei intră elagitaninuri, kaempferol, quercetină, uleiuri volatile, aldehidă salicică, izolsalicină, minerale, hiperină, avicularină și ceruri.

Prof. dr. Constantin Pârvu menționează în una din cărțile sale activitățile farmacologice cele mai de seamă ale plantei:

→ antireumatice
→ diuretice
→ astringente
→ tonice
→ antihidropice
→ diaforetice
→ antiinflamatoare

Autorul recomandă crețușca în reumatismul articular acut și în ascită, datorită acțiunii sale diuretice și diaforetice.

Crețușca reduce inflamațiile și durerea

Sunt sute de ani de când crețușca este utilizată în medicina tradițională contra durerilor articulare, răcelilor, arsurilor stomacale, ulcerelor stomacale și infecțiilor urinare.

Este apreciată în mod deosebit pentru efectele ei salutare în reumatisme.

Crețușca atenuează durerile provocate de artrită, gută sau reumatism.

Mărește diureza și este utilă în infecțiile urinare.

Experimentele făcute în eprubetă și pe animale au dezvăluit că această plantă este implicată în procesele inflamatorii.

Reduce markerii inflamatori din sânge și diminuează răspunsurile la durere, asociate cu inflamația.

Astfel se explică eficiența ei în durerile articulare.

Citește și – Crețușca este cea mai căutată plantă din Europa pentru bolile reumatice și articulare – Ion Bonchiș

Un studiu in vitro și in vivo apărut în 2016 în „Journal of Ethnopharmacology” susține utilizările tradiționale ale plantei în afecțiunile inflamatorii.

Moduri de utilizare

Cea mai simplă formă de administrare a plantei este ceaiul.

Se pune ½ -1 lingurițe de pulbere de crețușcă la infuzat în 250 ml de apă clocotită.

Se acoperă și se lasă la infuzat 5-10 minute.

Se administrează câte 2 căni de ceai pe zi.

Ajută în febră, răceli, ascită, nevralgii, gută, menstruații abundente, hemoroizi, erupții ale pielii.

În ameliorarea durerilor reumatice sau articulare sunt utile și compresele.

Se prepară un decoct din 1-3 g de rădăcină de crețușcă uscată și mărunțită, fiartă un sfert de oră cu 100 ml de apă.

Se strecoară și se înmoaie comprese în ceaiul răcorit. Acestea se aplică pe locurile dureroase.

Citește și – Pătrunjelul calmează durerile articulare – cum să îl folosești

Articulațiile reumatice se pot de asemenea fricționa cu tinctură de crețușcă.

Tinctura se poate obține acasă din 200 g de flori proaspete și 100 ml de alcool de 40 de grade. Se lasă la macerat 2 săpămâni, apoi se strecoară.

Tinctura de crețușcă ajută și în anemie, hemoragii sau metroragie, în doze de 30-40 de picături pe zi, diluate cu 100 ml de apă.

Pentru scăderea febrei și tratarea răcelilor, ceaiul de crețușcă se poate combina cu cătină, flori de soc sau busuioc.

Precauții și contraindicații

Crețușca nu este indicată pe perioada sarcinii deoarece poate provoca naștere prematură.

Consumați planta cu precauție dacă urmați un tratament cu aspirină.

Evitați crețușca dacă faceți parte dintre cei care au alergie sau sensibilitate la acidul salicilic.

Surse articol:

1. Prof. dr. Constantin Pârvu, Crețușca, Universul Plantelor, Mică Enciclopedie, București, 2000, pp. 169-170
2. Enciclopedia Plantelor Medicinale, Crețușca, p. 48
3. Healthline, Meadowsweet herb: benefits, uses, tea and more: https://www.healthline.com/nutrition/meadowsweet-herb#what-is-meadowsweet
4. Katanić J, Boroja T, Mihailović V, Nikles S, Pan SP, Rosić G, Selaković D, Joksimović J, Mitrović S, Bauer R. In vitro and in vivo assessment of meadowsweet (Filipendula ulmaria) as anti-inflammatory agent. J Ethnopharmacol. 2016 Dec 4;193:627-636. doi: 10.1016/j.jep.2016.10.015. Epub 2016 Oct 6. PMID: 27721054.