Mănăstirea Simonos Petra din Muntele Athos, pe culmile sfințeniei

Renumită pentru frumusețea cadrului natural în care este amplasată și a cântărilor călugărilor, Mănăstirea Simonopetra (sau Simonos-Petra) este una din celebrele mănăstiri ale Muntelui Athos.

Pe această mică peninsulă, brăzdată de o culme muntoasă impresionantă, se află 20 de mănăstiri împărătești. Vârful Muntelui Athos atinge 2030 de metri înălțime. 

Mănăstirea Simono Petra atrage prin poziționarea sa pe o piatră gigantă și prin structura sa impunătoare și măreață.

Ridicată deasupra unei prăpăstii amețitoare, în mijlocul muntelui, pare asemenea unei fortărețe pe care nimic nu o poate nimici. Priveliștea spre mare este absolut spectaculară. 

Și-a primit numele după ctitorul ei, Sfântul Simon – izvorâtorul de mir, care a trăit în secolul al 13-lea și care s-a nevoit într-o peșteră din apropiere.

De altfel, mănăstirea aceasta a fost zidită la îndemnul Maicii Domnului. Cu puțin timp înainte de Sărbătoarea Nașterii Domnului, Cuviosul Simon a fost martorul unei întâmplări minunate. Acesta a văzut o stea coborându-se din cer, oprindu-se deasupra stâncii din fața peșterii lui.

Atunci a auzit glasul Maicii Domnului care i-a poruncit să ridice acolo în stâncă o mănăstire. Datorită acestei minuni, Sfântul Simon a numit mănăstirea „Noul Betleem”, însă ea s-a a primit în cele din urmă numele lui – Simonopetra – „Piatra lui Simon”.

În ciuda construcției sale masive, mănăstirea a fost distrusă complet de un incendiu în anul 1580. Egumenul de la acea vreme, Evghenie, a căutat ajutor în Țara Românească. Prin sprijinul financiar al domnitorului Mihai Viteaz, mănăstirea este refăcută în întregime. 

Un al doilea incendiu a cuprins Mănăstirea Simonopetra în anul 1622. Viața monahală a reînceput să se înfiripeze aici în anul 1765, după aproape un secol de abandon.

Ieromonahul Ioasaf din Mitilini a răscumpărat metoacele mănăstirii și Moaștele Sfintei Maria Magdalena, care fuseseră furate de pirați.

În anul 1891, Mănăstirea trece printr-o nouă încercare de foc, când un incendiu care a izbucnit în brutărie a mistuit corpul estic al mănăstirii. Au ars icoanele, vasele, veșmintele și au fost distruse policandrele, sfeșnicele, biblioteca și toate manuscrisele.

Egumenul Neofit a mers cu Moaștele Sfintei Maria Magdalena în Rusia, și datorită lor, a strâns banii cu care a reușit să restaureze partea afectată a mănăstirii. Printre contribuabili s-a numărat și Sfântul Ioan de Kronstadt, care a donat 300 de ruble.

Sfânta Maria Magdalena este cinstită împreună cu ctitorul Sfântul Simon, fiind totodată considerată ocrotitoarea acestei mănăstiri. Tot aici se află și o parte din lemnul Sfintei și de viață făcătoarei Cruci a Domnului, precum și alte moaște de sfinți.

În anul 1973, la Mănăstirea Simonos Petra au venit călugări de la Meteora, sub oblăduirea lui Gheronda Emilianos. În anul 2000, Părintele Emilianos încredințează conducerea mănăstirii Părintelui Arhimandrit Elisei din pricina stării sale de sănătate precară.

Momentan, în Mănăstirea Simonos Petra viețuiesc aproximativ 80 de călugări veniți din diferite regiuni ale lumii.