Mănăstirea BRÂNCOVEANU și CHILIA Părintelui ARSENIE BOCA – o destinație care te împlinește sufletește și trupește (video)

Atracția din ce în ce mai mare față de mănăstiri a românilor care pleacă în concediu este justificată de faptul că aceste lăcașuri călătorului câteva lucruri esențiale, atât pentru trup, cât mai ales pentru suflet.

Este vorba despre o deconectare de la tot ce înseamnă lumescul și agitația orașului, pace și odihnă sufletească. Îîncărcare cu energia pozitivă a unei biserici. Apropiere de Dumnezeu, aer curat de munte, explorarea naturii.

Manastirea Brancoveanu.jpg

Manastirea Brancoveanu.jpg

Mănăstirea Brâncoveanu este un asemenea loc de destindere spirituală și trupească pentru toți cei care doresc să-și petreacă cele câteva zile de concediu pe meleagurile patriei.

Mănăstirea Brâncoveanu

Mănăstirea Brâncoveanu

Ctitorie a Voievodului martir Constantin Brâncoveanu, această mănăstire poartă amprenta dulcelui stil brâncovenesc, caracterizat prin bogăția decorurilor, masivitatea formelor arhitectonice – coloane, balustrade, scări exterioare, pridvoare deschise, motivele florale realizate în decorațiile de piatră, ornamente orientale. Totul exprimă foarte multă eleganță, impecabilitate și verticalitate.

De Mănăstirea Brâncoveanu este legat în mod deosebit numele Părintelui Arsenie Boca. Acesta este de altfel unul din motivele pentru care foarte familii aleg această destinație.

Mănăstirea Brâncoveanu

Mănăstirea Brâncoveanu

„Sfântul Ardealului” a petrecut la Mănăsitrea Brâncoveanu, mai întâi ca monah, și apoi ca stareț, între anii 1940 și 1949, o perioadă extraordinară de “regenerare duhovnicească” și de zidire sufletească a celor care veneau aici din toate laturile țării să-l asculte, să-l vadă și să se împărtășească de sfințenia sa vădită încă din tinerețe.

Părintele Arsenie a înfrumusețat într-un chip simbolic împrejurimile mănăstirii. Deși mormântul lui se află la Prislop, pelerinii simt că duhul Părintelui este aici, la Sâmbăta de Sus.

Încă de când începi să pășești pe aleea ce duce spre poarta mănăstirii, frumos străjuită de brazi și flori colorate, simți emoția apropierii de acest locaș sfânt și sfințitor.

Adăpați-vă din fântâna cu apă tămăduitoare

Un element de atracție pentru pelerini este fântâna „Izvorul Tămăduirii” din curtea mănăstirii, veche din secolul al 17-lea. Numele ei este legat de credința că această apă ar fi vindecătoare și făcătoare de minuni.

Se pot vizita imensa bibliotecă ce cuprinde 35.000 de cărți teologice datând din secolele 15-19, muzeul mănăstirii, care adăpostește icoane vechi, și Academia Sâmbăta, o clădire care oferă 130 de locuri de cazare.

Lacul surprinzător din spatele mănăstirii

Un alt spațiu îndrăgit de pelerini este lacul din spatele mănăstirii, cu vedere spre Munții Făgăraș, unde se pot petrece câteva clipe de liniște și reculegere.

Treceți și pe la Izvorul Părintelui Arsenie Boca

Nu trebuie să ratați nici Izvorul Părintelui Arsenie Boca, aflat în pădurea din apropiere. Acesta “datează” de pe vremea în care Părintele viețuia în această mănăstire.

Zona în care această mănăstire este așezată întregește bogăția frumusețea acestui loc de pelerinaj.

Mănăstirea Brâncoveanu se află chiar la poalele munților Făgăraș, într-un cadru natural debordant: păduri cu arbori seculari, izvoare cu apă curată de munte, aer proaspăt și revigorant.

Chilia Părintelui Arsenie Boca – traseu

Dacă ajungeți aici, trebuie neapărat să urcați spre Chilia Părintelui Arsenie Boca, situată la o altitudine de 1.600 de metri. Este un drum greu de parcurs, dar deosebit de frumos, pe lângă râul Sâmbăta. Trebuie să porniți de dimineață.

Se poate merge și cu mașina, doar până la Cabana Valea Sâmbetei. Aici, la o înălțime de 1.400 de metri, aveți posibilitatea să admirați priveliștea munților care vi se deschide în față, numită Fereastra Mare și Fereastra Mică a Sâmbetei.

De la Cabana Sâmbetei se merge pe jos circa jumătate de oră, pe o potecă abruptă marcată cu cruce albastră.

Este partea cea mai dificilă de drum. Vă puteți ține de scările de lemn și de un cablu de susținere. Nu vă aventurați spre acest loc dacă plouă sau dacă este zăpadă.

Odată ajunși aici, veți simți preț de câteva secunde cum vi se taie respirația, din cauza altitudinii și a frumuseții peisajului.

Alte obiective turistice în zonă

După ce s-au săturat inspirând pe îndelete din aerul duhovnicesc al acestui loc, pelerinii pot vizita în apropiere și alte obiective turistice importante, precum Cetatea Făgăraș (la 28 km de mănăstire), Cetatea Rupea, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Peștera Cetății sau Schitul Bran.

În partea vestică a mănăstirii se poate vizita cimitirul, unde se odihnesc mitropoliți al Transilvaniei și Părintele Teofil Părăian.

Posibilități de cazare

Dacă doriți să că cazați în apropierea mănăstirii, cea mai bună alegere este chiar Academia Sâmbăta. La fel de aproape sunt vila Ana, Cabana de Vânătoare, Hotelul Diana sau Portalul Regiunii.

Mănăstirea Brâncoveanu – localizare și date de contact 

Mănăstirea Brâncoveanu se află în județul Brașov, comuna Sâmbăta de Sus, la 26 km de Făgăraș, 75 km de Sibiu, 86 km de Brașov, 252 km de București.

Telefon: 0372.704.827
Email: mănăstirea_brâ[email protected]

Surse articol:
1. http://www.manastireabrancoveanu.ro
2. http://destinatiidevacanta.blogspot.ro/2012/12/manastirea-brancoveanu-sambata-de-sus.html

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. Am fost. Întradevar vizita este cu folos.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.