Sfânta Parascheva de la Iaşi – povestea unor moaște întregi, făcătoare de minuni

Mult mulţumitoare trebuie să fie sufletele noastre pentru că a rânduit Dumnezeu ca pe pământul ţării noastre să se odihnească atâtea moaşte de oameni sfinţi care şi-au jertfit viaţa pentru dragostea lui Dumnezeu şi care astăzi ne slujesc nouă şi mântuirii noastre, prin rugăciunile lor.

Unul din cei mai mari sfinţi pe care România îi adăposteşte este Sfânta Parascheva de la Iaşi. Întreg sfântul ei trup se află în racla de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, depus spre închinare pelerinilor din întreaga lume.

Sfânta Parascheva de la Iaşi

Cuprins

Toggle

Viaţa Sfintei Parascheva

Cuvioasa Maica Parascheva s-a născut în Epivata (Tracia), din părinţi de neam bun, bogaţi şi credincioşi. A trăit în secolul XI şi era de mică foarte evlavioasă.

Într-una din zile, pe când sfânta avea numai 10 ani, aude citindu-se în biserică cuvintele Mântuitorului:

„Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ridice Crucea şi să-urmeze Mie”.

Cuprinsă de o dorinţă nestăpânită de a împlini cuvântul Evangheliei, Parascheva iese din biserică, şi ascunzându-se de mama ei, se dezbracă de hainele scumpe şi se îmbracă în zdrenţele unui sărac.

Îngroziţi de gestul copilei, părinţii se mânie şi o bat cu mustrare aspră, îmbrăcând-o înapoi în veşminte curate şi bogate.

Neluând în seamă ocările lor, Parascheva leapădă de mai multe ori hainele sale şi le dă săracilor.

Bătăile de acasă le îndura cu tărie şi smerenie, singura dorinţă care ardea în inima ei fiind aceea de a sluji lui Dumnezeu potrivit cuvântului auzit în biserică.

La scurt timp, sfânta Parascheva se hotărăşte să fugă de acasă pe ascuns. Ajunge la Constantinopol, unde se închină la moaştele sfinţilor şi merge pe jos până la o biserică a Născătoarei de Dumnezeu din Hercleea Pontului.

Udând pământul cu lacrimi, sfânta se umple de duh sfânt şi hotărăşte să petreacă aici în rugăciune şi nevoinţă. Rămâne aşadar în acest locaş timp de 5 ani, mult străduindu-se în post, priveghere şi rugăciune neîncetată.

Câştigând în acest fel chipul smereniei, al blândeţii şi al dragostei de Dumnezeu, sfântei i se împlineşte dorinţa de a merge la Locurile Sfinte.

Dumnezeu mijloceşte ca ea să ajungă la Ierusalim, pentru a săruta locul pe unde au trecut picioarele blânde ale Mântuitorului Hristos. Parascheva găseşte aici alte călugăriţe pustnice, alături de care rămâne vreme de 5 ani.

Sfânta petrecea într-o haină zdrenţăroasă, şi avea ca aşternut o rogojină. Rugăciunea era comoara ei cea mai de preţ.

Cântările şi lacrimile ei nu încetau niciodată., fiindu-i acesteia hrana în toată vremea. Mult răbdând ispitirile diavolului, în sufletul ei creştea şi mai mult dragostea, încununată de smerita cugetare.

Ajungând la vârsta de 25 de ani, Sfânta Parascheva pleacă înapoi spre Constantinopol, unde şi rămâne în biserica Sfinţilor Apostoli.

După încă 2 ani de şi mai aspră nevoinţă, Cuvioasa Parascheva adoarme întru Domnul. Îngerii iau cu bucurie sufletul ei smerit, iar trupul i-l ascund în pământ.

Descoperirea moaştelor Sfintei Parascheva, prin minune

Multă vreme a stat ferit trupul sfintei în pământ, până când alături de ea a fost îngropat un om păcătos, care a trăit toată viaţa în răutăţi. Sfânta Parascheva nu a putut răbda aceasta şi i s-a arătat în vis unui călugăr, zicându-i cu mustrare:

„Ridică trupul acesta şi-l aruncă, pentru că soare fiind şi lumină, nu pot suferi întunericul şi murdăria”.

Când s-a convins călugărul că arătarea sfintei este de la Dumnezeu, a chemat toată cetatea pentru a plini dorinţa acesteia.

Săpând în locul arătat în vis, au descoperit sicriul şi trupul ei întreg, nestricat, împrăştiind bună mireasmă.

Cu multă bucurie au luat atunci credincioşii sfintele moaşte şi le-au mutat în Biserica Sfinţilor Apostoli. Multe minuni s-au petrecut aici cu cei bolnavi de picioare, de ochi şi de alte neputinţe trupeşti şi sufleteşti.

Vindecările celor atinşi de boli incurabile nu au încetat nici până în ziua de azi.

Moaștele Sfintei Parascheva de la Iași

Moaştele Sfintei Parascheva au fost strămutate în Bulgaria, în catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, iar în secolul XIV, ele au fost mutate în Belgrad şi apoi în Constantinopol. Ele au fost dăruite în cele din urmă domnitorului Moldovei, Vasile Lupu.

În anul 1641, trupul Sfintei Parascheva este adus cu mare cinste la Iaşi, şi depus în Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi.

Moaştele rămân aici până în anul 1888, apoi sunt mutate în Catedrala Mitropoliei din Iaşi, unde se găsesc şi astăzi.

În fiecare an, în data de 14 octombrie, sfintele moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva sunt purtate într-o procesiune pe străzile din jurul mitropoliei, apoi sunt scoase spre închinare pelerinilor din întreaga ţară în faţa bisericii.