Lipsa de COLINĂ – ce SIMPTOME provoacă, ce BOLI previne și în ce ALIMENTE o găsim

Ce este colina? Ce simptome provoacă deficitul de colină în corp? Ce boli previne, care sunt dozele recomandate în și ce alimente o găsim – iată câteva întrebări la care puteți afla răspuns citind acest articol.

Cuprins

Toggle

Ce este colina

Colina este una un nutrient esențial, asemănător vitaminelor din grupul B. Este esențială pentru funcția creierului și a sistemului nervos. Asigură funcția normală a tuturor celulelor, fiind îndeosebi importantă pentru integritatea structurală și funcțiile de semnalizare a celulei.

Este implicată în transportul grăsimilor și în metabolism, în sinteza ADN-ului și a neurotransmițătorilor, în reglarea memoriei și a dispoziției.

Lipsa de colină

Spre deosebire de alți nutrienți esențiali, corpul produce colină, sub formă de fosfatidilcolină în ficat. Cu toate acestea, cantitatea produsă de corp este insuficientă pentru a împlini necesarul zilnic. Ea trebuie luată din alimente. Din păcate, majoritatea oamenilor au un aport redus de colină.

Deficitul de colină poate cauza tulburări la nivelul mai multor organe și sisteme din corp: ficat, mușchi, limfocite. Studiile pe animale au arătat că lipsa de colină afectează rinichii, pancreasul, sistemul nervos și dezvoltarea creierului.

La oameni, lipsa de colină produce daune musculare și creșterea depozitelor anormale de grăsime în ficat, fiind implicată în boala ficatului gras non-alcoolică.

Ce simptome provoacă lipsa de colină

Persoanele care nu consumă suficientă colină pot avea probleme cu ficatul și cu mușchii.

Un studiu intervențional pe 57 de voluntari sănătoși a testat efectele unei diete sărace în colină, în condiții controlate. Rezultatele au arătat că 77% dintre bărbați, 80% dintre femeile postmenopauzale și 44% din femeile premenopauzale au dezvoltat boala ficatului gras, au prezentat semne de leziuni hepatice și/sau daune musculare. Semnele disfuncției ficatului s-au remediat după reintroducerea colinei în dietă.

Doza zilnică recomandată de colină

Bebeluși de 0-6 luni: 125 mg/zi
Bebeluși de 7-12 luni: 150 mg/zi
Copii de 1-3 ani: 200 mg/zi
Copii de 4-8 ani: 250 mg/zi
Copii de 9-13 ani: 375 mg/zi
Adolescenți de 14-18 ani: 550 mg/zi
Adulți de 19 ani și peste: 550 mg/zi

Ce boli poate preveni colina

Menținerea unor niveluri adecvate de colină în corp poate ajuta la prevenirea mai multor afecțiuni. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii pentru a confirma că suplimentarea cu colină are rol profilactic în:

• bolile cardiovasculare
• boala ficatului gras
• cancerul hepatic
• defectele de tub neural
• deficiențele cognitive la vârstnici (pierderea memoriei și demență)
• bolile cerebrovasculare (accident vascular cerebral)
• bolile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson, demență)
• glaucom
• leziuni traumatică cerebrală

În ce alimente se găsește colina

Alimentele cu cea mai mare concentrație de colină sunt ouăle, ficatul și arahidele. În dieta de tip occidental, principalele surse de colină sunt carnea, peștele, produsele lactate, pastele, orezul și ouăle. Sfecla, grâul și crustaceele conțin betaină (un metabolit de colină).

În SUA, aportul de colină din alimente este sub limita recomandată. Riscul de deficit de colină este mai mare la persoanele care urmează o dietă vegetariană, adică nu consumă carne, lactate sau ouă.

• 85 g de ficatde vită prăjit în tigaie – 356 mg de colină
• 1 cană de germeni de grâu rumeniți – 202 mg de colină
• 1 ou mare – 147 mg de colină
• 85 g de carne de vită gătită – 97 mg de colină
• 85 g de scoici gătite – 94 g de colină
• 85 g de somon la conservă – 75 mg de colină
• 85 g de piept de pui gătit – 73 mg de colină
• 85 g de cod atlantic gătit – 71 mg de colină
• 85 g de creveți la conservă – 69 mg de colină
• 1 cană de varză de Bruxelles – 63 mg de colină
• 1 cană de broccoli gătit – 63 mg de colină
• 226 ml de lapte slab – 38 mg de colină
• 2 linguri de untdearahide – 20 mg de colină
• 40 g de ciocolată cu lapte – 20 mg de colină
• 30 g de arahide – 15 mg de colină

Depășirea dozelor de colină

Dozele mari (10.000-16.000 mg de colină pe zi) au fost asociate cu un miros corporal de pește, cu vărsături, salivație și transpirație abundentă. Unele studii sugerează că supradozarea crește riscul de boli cardiovasculare.

În anul 1998, Food and Nutrition Board (FNB) de la Institute of Medicine a stabilit un aport tolerabil de colină de până la 3.500 mg pe zi pentru adulți. Însă această recomandare a fost bazată în mod special pe prevenirea hipotensiunii arteriale și a mirosului corporal neplăcut.

Persoanele cu boli de ficat sau de rinichi, cu Parkinson, depresie sau trimetilaminurie moștenită pot avea un risc crescut de efecte secundare dacă consumăm colină în doze peste cele indicate de FNB.

Linus Pauling Institute susține recomandările emise de FNB: 550 mg de colină pentru bărbații adulți și 425 mg de colină pentru femeile adulte.

O dietă variată ar trebui să asigure un aport adecvat de colină. Dietele vegetariene stricte pot crește riscul de deficit.

Interacțiuni cu medicamente

Persoanele care iau Metotrexat, un medicament folosit în tratamentul cancerului, artritei reumatoide și a psoriazisului, pot avea nevoie de un aport crescut de colină. Colina poate interfera de asemenea cu Atropina.

Surse:

1. National Institutes of Health, Choline: https://ods.od.nih.gov/factsheets/Choline-Consumer/
2. Oregon State University, Choline: https://lpi.oregonstate.edu/mic/other-nutrients/choline
3. Lisa M. Sanders and Steven H. Zeisel, Choline. Dietary Requirements and Role in Brain Development, Nutrition Today: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2518394/
4. Allison Webster, What is Choline? International Food Information Council Foundation: https://foodinsight.org/what-is-choline-essential-nutrient/