SPARANGHELUL – o legumă cu o valoare TERAPEUTICĂ extraordinară

Sparanghelul, sau asparagus, este o legumă mai puțin cunoscută la noi. Crește în flora spontană din Europa Centrală și de Sus, Africa și Asia. Se găsește și în supermarketurile de la noi din țară de ceva timp.

Privind la istoria acestei plante, vedem că a fost folosită încă din antichitate ca remediu pentru diverse boli, fiind descrisă în lucrările unor scriitori sau medici vestiți precum Galen, Dioscoride, Cato sau Pliniu cel Bătrân.

Sparanghel – proprietăți

Sparanghelul este o plantă foarte hrănitoare. Conține cantități mari de vitamina K și acid folic, precum și alte vitamine importante din complexul B, precum B1, B2, B3, B5, B6 și colină.

Este de asemenea bogată în minerale: cupru, seleniu, fosfor, potasiu, zinc, fier, calciu, magneziu și mangan. Este o sursă bună de vitamina C, vitamina E și vitamina A și fibre.

Sparanghelul are în primul rând o acțiune diuretică remarcabilă, fiind recomandat persoanelor a căror rinichi nu funcționează foarte bine („rinichi leneși”) și celor care au gută sau afecțiuni ale vezicii urinare.

Este un bun depurativ și drenator hepatic, renal, intestinal, pulmonar și tegumentar, adică ajută la curățarea ficatului, rinichilor, intestinelor, plămânilor și pielii de substanțe toxice.

Sparanghelul este și laxativ, remineralizant, hipoglicemiant și calmant nervos. Ajută la subțierea sângelui îngroșat.

Indicații terapeutice

Această legumă este bolnavilor de inimă și de ficat. Are un efect calmant fabulos asupra palpitațiilor.

– astenie fizică și intelectuală
– convalescență, anemie, demineralizare
– insuficiență hepatică și renală
– colici renale și gastrointestinale
– litiază urinară
– artritism, gută, reumatism
– diabet zaharat de tip 2
– vâscozitate sangvină
– palpitații
– bronșită cronică
– dermatoză

Un beneficiu deosebit de important al consumului de sparanghel este prevenirea inflamațiilor cronice și a stresului oxidativ. Acesta conține compuși antiinflamatori și antioxidanți puternici, precum saponine (asparanin A, sarsasapogenin, protodioscin și diosgenin), flavonoide (quercetină, rutin, kaempferol și isorhamnetin).

Pe lângă acești antioxidanți, sparanghelul conțin și beta-caroten și glutațion, unul din cei mai studiați antioxidanți. La capitolul antioxidanți, sparanghelul se compară favorabil cu legumele crucifere, precum varza și conopida, dar și cu spanacul.

Grație forței sale antioxidante, sparanghelul reduce riscul de dezvoltare a cancerului. Studiile realizate pe animale laborator au arătat că extractele de sparanghel au puterea de a modifica activitatea metabolică a celulelor canceroase (în special a celor de la nivelul ficatului).

Datorită conținutului de inulină și fibre, sparanghelul susține sănătatea digestivă și reduce riscul de diabet.

Botanistul francez Maurice Mességué recomandă sparanghelul intelectualilor care muncesc mult, datorită conținutului de asparigină, o substanță care ajută la diviziunea și refacerea celulelor corpului.

Surse:
1. http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=foodspice&dbid=12
2. „Verdețuri – Medicamente Compensate 90%”, Maurice Mességué, Ed. Venus, 1999