Pătlagina – o plantă de „prim-ajutor” peste care călcăm cu indiferență

Pătlagina este prețuită în fitoterapie ca una din cele mai ușor accesibile plante de prim-ajutor.

Crește din abundență în natură. O întâlnim deseori în calea noastră, și de multe ori călcăm peste ea cu indiferență, neștiind cât de valoroase sunt frunzele sale.

Patlagina – o planta de „prim-ajutor” peste care calcam cu indiferenta

Patlagina – o planta de „prim-ajutor” peste care calcam cu indiferenta: Andreas Rockstein

Pătlagina – o plantă excelentă de prim-ajutor

Pătlagina servește ca remediu de prim ajutor deoarece ajută în tot ce înseamnă zgârieturi, mâncărimi, înțepături, sângerări, răni, lovituri, scrântituri.

Tămăduiește chiar și răni vechi, care nu se închid.

Atât frunzele, cât și semințele pot fi folosite în scop terapeutic.

Frunzele sunt comestibile și pot fi adăugate în salate, sau pot fi călite ușor.

Perioada optimă de recoltare

Pentru uz culinar, se folosesc frunzele tinere și fragede, culese primăvara. Este indicat să beți multă apă când consumați pătlagină.

Pentru uz terapeutic, pătlagina se poate recolta până în vară, înainte ca planta să înflorească.

Semințele se colectează spre sfârșitul verii, când sunt deja uscate.

Conținut chimic și proprietăți

Pătlagina conține flavonoide, saponine, acizi fenolici, glicozide și apigenină.

Este expectorantă, emolientă, antiinflamatoare, astringentă, antiseptică, alterativă, hepatoprotectoare, antimicrobiană și hemostatică.

Afectează pozitiv gâtul, plămânii, ficatul, membranele mucoase, sângele, intestinul, vezica și tractul urinar, vezica biliară și pielea.

Comisia Europeană a Germaniei a aprobat utilizarea ei în tuse, bronșită și inflamații ale pielii.

Pătlagina suprimă inflamația atât la nivel extern, cât și intern.

Utilizări externe

Frunzele de pătlagină sunt bune în mâncărimi, iritații, mușcături, înțepături, răni, hemoroizi, leucoree, bășici, coșuri, acnee.

Calmează, răcorește, dezinfectează, trage afară toxinele, oprește sângerarea și grăbește vindecarea țesutului afectat.

Un remediu rapid pentru calmarea umflăturilor provocate de mușcături de insecte sau a mâncărimilor cauzate de plante otrăvitoare este compresa înmuiată în ceai de pătlagină.

Poate fi folosită și ca apă de gură pentru afte bucale sau gingii inflamate.

Citește și – 10 utilizări „secrete” ale uleiului de pătlagină

Utilizări interne

Pătlagina vindecă și țesuturile interne. De aceea este benefică în tusea iritantă, infecții respiratorii, amigdalită.

Gargara ajută la combaterea bacteriilor și eliminarea puroiului din gât.

Datorită acțiunii sale diuretice, este utilă în cistită și alte infecții urinare.

Pătlagina atenuează durerile de stomac, remediază aciditatea scăzută a stomacului. Ajută la prevenirea bolilor digestive inflamatorii.

Semințele de pătlagină susțin la rândul lor sănătatea intestinală. Au efect laxativ și calmant, fiind utile atât în constipație, cât și în diaree cronică.

Fiind o plantă alterativă, pătlagina purifică sângele. Susține funcțiile ficatului și vezicii biliare.

Chinezii folosesc cu precădere semințele de la pătlagină, în diaree, edeme, urinare dureroasă, boli oculare inflamatorii.

Frunzele le întrebuințează în afecțiunile inflamatorii ale pielii și în tuse.

Citește și – Sirop de pătlagină fără zahăr – rețetă pentru bolile plămânilor

Mod de administrare

În afecțiunile acute se pot lua câte 1-2 ml de tinctură de pătlagină, de 6 ori pe zi sau 1,4 litri de infuzie pe parcursul zilei.

Se folosește 1 lingură de frunze la 1 cană cu apă, infuzată 15 minute sau până la 10 ore.

Pentru o utilizare mai îndelungată se poate reduce doza la 1 ml de tinctură sau 1 cană de infuzie, de 3 ori pe zi.

Extern, se poate folosi sucul stors din frunze, sau frunzele zdrobite și aplicate extern.

Frunzele pot fi puse în ulei sal în alcool pentru a obține o loțiune pentru uz extern.

Remedii utile cu pătlagină

În caz de coșuri cu puroi, așchii înfipte în piele, tăieturi minore, zgârieturi sau arsuri, se poate folosi uleiul infuzat cu de frunze de pătlagină, flori de gălbenele și frunze de tătăneasă.

Pentru oprirea sângerărilor, pătlagina se asociază cu coada-șoricelului.

Pentru hemoroizi, se poate folosi o combinație de frunze de pătlagină și rădăcină de nalbă.

Pentru mușcăturile de gândaci care dau mâncărimi, asociați pătlagina cu gălbenelele și gelul de aloe vera.

Contra diareei se poate folosi infuzia cu frunze și semințe de pătlagină.

Pentru cistită, pătlagina se folosește împreună cu rădăcină de nalbă și fructe de ienupăr.

În tuse și bronșită, se consumă o infuzie fierbinte din frunze de pătlagină, cimbru, iarbă mare și lemn-dulce.

Pentru inflamațiile digestive și ulcere stomacale, se recomandă frunzele de pătlagină cu rădăcină de nalbă și lemn-dulce.

Citește și – Frunzele de pătlagină vindecă de gușă și noduli tiroidieni

Precauții și contraindicații

Pătlagina este contraindicată persoanelor care suferă de o coagulare excesivă a sângelui sau de reflux de acid sever.

Poate interacționa cu următoarele medicamente

  • litiu
  • digoxină
  • diuretice

Citește și – Când se culege pătlagina și ce leacuri poți prepara din frunzele ei!

Sursă articol: Opal Kesling, Plantain (Plantago ssp.), Herb Rally: https://www.herbrally.com/monographs/plantain

 

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.