Ceaiul de CĂTINĂ poate fi consumat zilnic în sezonul rece – recomandările lui Ovidiu Bojor

Odată cu apusul verii răsar minunatele fructe ale cătinii, a căror culoare portocalie intensă produce un efect energizant nu doar asupra ochiului ci asupra întregului organism.

Ceai de Cătină

Ceai de Cătină

Cătina ajunge în piețele noastre pe la sfârșitul lunii august. Ne stă la dispoziție toată toamna, dându-ne răgazul necesar pentru a o conserva în cantități cât mai mari pentru iarnă. Unii o prepară sub formă de sirop, alții o consumă cu miere, alții o pun la congelator și iau câte o doză în fiecare zi, sau fac din ea ceai.

Iată ce conține cătina

Acest fruct este numit de toți fitoterapeuții o polivitamină naturală. Cătina conține 80-89% apă și toți cei 18 aminoacizi esențiali, pe care corpul nostru nu îi poate produce singur.

– vitamina A 380 mg%
– vitamina D 20 mg%
– vitamina E 16 mg%
– vitamina F 8 mg%
– vitaminele C, K și P între 360-2.500 mg%
– aproape toate vitaminele din grupul B

Pe lângă conținutul impresionant de vitamine, boabele de cătină uimesc și prin bogăția de microelemente:

– calciu 211,8 mg%
– fosfor 194,4 mg%
– magneziu 186,1 mg %
– potasiu 165 mg%
– fier 13,84 mg%

Ovidiu Bojor spune că fructele de cătină și uleiul de cătină sunt o sursă importantă și de probiotice (bacterii bune care întăresc sistemul imunitar).

Efectele ceaiului de cătină

Fitoterapeutul român Ovidiu Bojor recomandă ceaiul de cătină ca un ceai alimentar, care poate fi consumat în fiecare zi în sezonul rece. Această recomandare dorește să acopere mai ales necesitatea de vitamina C care este mai mare în lunile de toamnă și iarnă.

Ceai de Cătină

Ceai de Cătină

Datorită acțiunii sale vitaminizante, ceaiul de cătină este util în toate cazurile asociate cu o lipsă de vitamine. Are efecte benefice inclusiv asupra persoanelor aflate în perioada de convalescență, persoanelor vârstnice, persoanelor slăbite și copiilor în creștere.

Ceaiul de cătină are efecte antioxidante, tonice, energizante, antidiareice, antireumatismale, și depurative în problemele pielii precum urticarie și dermatoze diferite.

Un efect important îl au antioxidanții (flavonele și quercetina) asupra aparatului circulator, în special de tonifiere:

– stimulează vasoconstricția și vasodilatarea
– cresc puterea de contracție a miocardului
– îmbunătățesc circulația coronariană
– îmbunătățesc metabolismul
– ajută la tratarea afecțiunilor hemoragice
– cresc diureza
– ajută în edeme și insuficiența renală
– reduc tensiunea arterială
– sunt utile în insuficiența cardiacă (pot însoți medicația de bază)

Antioxidanții din cătină acționează ca un agent anti-agregant plachetar, antiinflamator, anti-tumoral, antispastic și coleretic.

Cătina conține și kaempferol, un alt flavonol care poate fi folosit în tratamentul limfoamelor, radiculitei și tumorilor.

Ceai de Cătină

Ceai de Cătină

Cum se prepară și cum se bea ceaiul de cătină

Ceaiul de cătină se prepară prin infuzare. Se folosesc 1-2 lingurițe de cătină la 1 cană cu apă. Se pot bea câte 2-3 ceaiuri pe zi. Dacă se asociază cu măceșele, ceaiul de cătină se poate servi și seara, ca un ceai alimentar cu efecte tonice și reconstituante.

Sursă: „Sănătate Prin Semințe, Legume și Fructe”, Ovidiu Bojor, Catrinel Perianu

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

5 comentarii

  1. Am cumparat catina pt ceai dar sincer ma asteptam sa fie alfel e doar un pic acrisor si pare apa chioara

  2. Este cu adevărat un ceai sănătos.

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *